Am dospit, rumegat și amânat ideea de a pleca singură la munte multă vreme, pentru ca o dată la câteva luni să revină cu și mai multă înverșunare și încăpățânare. La final de august eram, din nou, cu același chef de ducă, dorință de explorat natura și nevoie de inspirat (aer proaspăt). Ori poate fugeam de luat decizii și voiam o pauză de la tot ce-nseamnă să fii om mare?

Mă bătea gândul să merg la Gârda de Sus, județul Alba, din simplul motiv că am mai fost acolo când eram adolescentă, mi-a plăcut mult zona și voiam să o redescopăr, să o privesc cu ochi de adult. Îmi aminteam de oamenii locului, de simplitatea, de graiul, de bunătatea lor firească, care nu cere nimic la schimb. N-am mai stat pe gânduri și am început să mă informez cum ajung acolo, unde m-aș putea caza și ce trasee pot face.

După ce am reușit să-mi planific plecarea și să-mi rezerv o cameră la pensiunea Mama Uța, am devenit tot mai entuziasmată. Înainte să plec mi-am spus că voi lăsa în urmă onlineul și orice m-ar fi putut îndepărta de natură. În mare parte am reușit. Bine, m-a ajutat și lipsa semnalului. În prima zi am simțit un sâmbure de fear of missing out, dar în următoarele zile s-a așternut în mine o liniște și o stare de aici și acum care mi-a luat gândul de la social media, mailuri sau proiecte. Mă simțeam la ani lumină distanță.

Mi-am propus să-mi scriu gândurile și să fac un jurnal de călătorie, așa că în fiecare zi de hoinăreală plecam cu agenda în rucsac. Fiecare popas a devenit o pauză de scris. Aștern aici gândurile notate prin agendă ori telefon, înregistrate în notițe audio sau coapte în minte în cele patru zile.

Joi, 5 septembrie

După câteva ore dormite cu teama „să nu care cumva să adorm”, am deschis ochii la 4:45. Bagajul mi-era pregătit de seara, îmi mai rămăsese doar să-mi împachetez mâncarea. Mă miram că deși dormisem doar vreo patru ore, mintea mi-era atât de trează. La 5:28 eram deja în fața blocului, așteptând un Uber. Mă simțeam puțin stresată de drum, mai exact de mersul autobuzelor. La 6 urma să sosească autobuzul spre Câmpeni, iar de acolo nu știam cu ce voi ajunge la Gârda. Pornisem din ideea că dacă nu găsesc vreun autobuz local, merg pe varianta „ia-mă, nene”.

Am ajuns la autogară, a venit autobuzul, 40 de lei Cluj-Câmpeni (118 km). Am aflat de la șofer că am autobuz din Câmpeni spre Gârda la 9:20, chiar după ce ajungem acolo. M-am liniștit, stresul drumului s-a evaporat. Mi-am ocupat un loc în față, să pot fi atentă la drum. Matinalii de la Europa FM vorbesc despre un subiect despre care am scris recent în newsletterul Hacking Work – japonezii apelează la agenții specializate în demisii atunci când vor să plece dintr-o companie. Acolo, demisia e considerată lipsă de respect, iar frica de consecințe și cultura muncii le răpește curajul de a merge și comunica acest lucru angajatorilor verde-n față.

Revenind, e prima mea hoinăreală la munte singură. Sunt entuziasmată. M-am imaginat de multe ori făcând trasee, bucurându-mă de soare, de brazi, de aer curat și de muzicalitatea naturii. Mi-e dor să mă doară picioarele de la kilometri parcurși în drumeții și să simt, la finalul zilei, cum oboseala dulce îmi îmbrățișează corpul.

Am ajuns la Câmpeni la 9:05, iar după 10 minute a venit microbuzul care merge la Oradea și trece prin Gârda. Urc, plătesc 15 lei, mă bucur de peisaj vreo oră și 10 minute și ajung. La 10:30 eram deja cu bagajele în cameră, fericită că am ajuns din timp și-mi pot începe hoinăreala. Am despachetat, am mâncat, mi-am pus în frigider mâncarea adusă pentru mic-dejunuri (mi-am luat cazare fără mese incluse, 130 lei/noapte), m-am echipat și am pornit spre Cheile Ordâncușei și peștera Poarta lui Ionele.

Peștera se află în Chei la o altitudine de 810 metri, are 131 metri lungime sectorul amenajat și 324 metri lungimea totală și am făcut aproximativ o oră pe jos din centrul comunei. Înainte să ajung la peșteră, m-a întâmpinat tanti Sabina cu dulceața din voce și din borcane la baza grotei Corobana lui Gârțău, loc numa’ bun de picnic și repaus înainte de a te aventura spre Poarta lui Ionele.

I-am promis bunicuței că la întoarcere mă uit pe-ndelete la tolba ei cu bunătăți. Intrarea în peșteră se face printr-un portal de peste 10 metri înălțime. De la ghid am aflat informații despre colonia de lilieci care și-a găsit cămin într-o parte a peșterii închisă cercetărilor și despre legenda după care a fost numită peștera. Conform ei, în peșteră s-ar fi adăpostit un haiduc, Ionel. Iubita acestuia îi aducea seara de mâncare, dar autoritățile acelei vremuri au urmărit-o și haiducul a fost prins.

Uneori, în capătul peșterii se formează un lac temporar, al cărui volum de apă este influențat de precipitații și dezghețul zăpezii, iar primăvara, apa inundă peștera.

Am mai admirat pereții peșterii, contrastul dintre cer și tavanul ei, am mai schimbat câteva vorbe cu ceilalți turiști, am făcut câteva poze și m-am întors la tanti Sabina. Din interacțiunea cu ea am ieșit mai bogată – mi-am luat o minune de dulceață de păpădie. O frântură aurie de vară catifelată ca petalele din interiorul borcanului.

Apoi, am luat-o la pas prin Chei, o strâmtoare săpată de pârâul Ordâncușa prin două masive stâncoase. Mi-a plăcut atât de mult șerpuirea drumului. E genul ăla de loc în care să mergi pentru liniște atunci când vrei să reflectezi la viață.

Am ajuns înapoi la pensiune pe la ora 17:00 după un traseu de 12 km (dus-întors). M-am odihnit puțin și-am coborât la restaurantul pensiunii pentru cină. Am mâncat o ciorbă țărănească delicioasă, acompaniată de Joan Baez (piesa Diamonds and rust) și vocile celorlalți oameni pe fundal și m-a cuprins o moleșeală dulce.

Mă gândeam că, pentru prima dată, mă aflu singură într-un restaurant de la munte și privesc pădurea prin fereastra din fața mea, în timp ce, din spatele meu, se aude viața. Gălăgioasă, frumoasă, autentică și imprevizibilă.

Asta nu înseamnă că nu am simțit priviri ațintite întrebător asupra mea când treceam pe lângă mulțimea de oameni de pe terasă și pe lângă ospătari. Unul dintre ei chiar a intrat în vorbă cu mine, întrebându-mă de unde sunt, cum de-am ajuns pe-acolo, cum de am mers singură etc. Nu m-am simțit nici foarte chestionată, nici nelalocul meu. Dimpotrivă, era într-un fel interesant faptul că oamenii considerau asta ca fiind ceva neobișnuit. Poate e, poate nu.

Vineri, 6 septembrie

E ora 7:30 și mă pregătesc de traseu. Azi am în plan așa: cazare – Muzeul Pătrăhăițești – Cascada Buciniș – Arieșeni – cazare. Urmează o zi lungă, mai ales că mă doare piciorul. Mă jenează unul dintre bocanci la piciorul stâng, mă apasă îngrozitor pe osul exterior al gleznei. Am simțit asta abia aseară, înainte să ajung la pensiune. Mi-am luat niște șosete mai lungi, mi-am îndoit-o pe cea de la piciorul stâng ca să fie dublă, mi-am pus doi plasturi și am lăsat șiretul mai lejer, în speranța că nu mă va durea prea tare și pot să ajung pe unde mi-am propus.

Sunt răcoroase diminețile la munte, sunt 12 grade la ora 9, dar e soare. Se va încălzi. Am luat-o la pas pe marginea șoselei, de-a lungul pârâului, apoi m-am abătut pe un drum mai îngust, spre Dealu Bajului.

Ce peisaje superbe și ce verde intens! Pentru mine, să pot fi în inima munților și a pădurilor de brazi a fost cel mai frumos mod în care puteam să-mi iau la revedere de la vară. Mă gândeam la oamenii care-și trăiesc aici întreaga viață. Fiind atât de familiarizați cu locul ăsta, parcă i-au absorbit frumusețea. Pentru ei, codrul, văile, peșterile, izvoarele și cascadele înseamnă acasă, nu sunt obiective turistice. Mă gândeam la nivelul lor de trai și la sursele de venit, pe lângă turism. Probabil viața nu e atât de ușoară din punct de vedere financiar, dar e mai simplă și mai frumoasă.

Casele răsfirate printre văi, pe lângă care treceam după ore de urcuș sau pe care le vedeam în depărtare, îmi aminteau de zona în care am crescut. Nu e munte, dar și acolo cei mai apropiați vecini sunt la zeci sau sute de metri distanță, deci faptul că în 3 ore de mers pe jos am văzut vreo două mașini și un om, doi în vreo curte mi-a dat un calm aparte.

Am ajuns la muzeu pe la ora 11. Să ne-nțelegem: muzeul Pătrăhăițești e căminul unor sculptori în lemn. Pe un perete de cărămidă te întâmpină o tăbliță cu versuri care te-ndeamnă să te odihnești și să savurezi o cafea sau „un pahar de tărie”. Soția sculptorului era înăuntru, ușa era larg deschisă, am intrat în timp ce am bătut la ușă și i-am dat bună ziua. Era o doamnă în vârstă, o moață autentică, m-a invitat în încăperile pline de tulnice, ciubere, donițe, pahare și fluiere sculptate de soțul ei și de ii, traiste și ștergare țesute de ea.

Intrare la muzeu nu se plătește, dar fiecare obiect poate fi achiziționat. Te încurajez să faci asta dacă ajungi pe-acolo, că merită răsplătită fiecare clipă de dedicare și muncă a acestei familii. Mi-a povestit despre soțul ei care e bolnav și nu prea mai reușește să sculpteze. Apoi, m-a sfătuit pe unde să o iau ca să ajung la poteca care duce la cascada Buciniș și mi-a spus că, dacă vreau, îmi face plăcinte până mă întorc. Am refuzat plăcintele pe de-o parte pentru că nu voiam să depună atâta efort pentru mine, iar pe de altă parte pentru că nu voiam să pierd mult timp pe drum, știind cât mai am de mers.

În drum spre cascadă, m-am întâlnit cu alți doi turiști și am mers împreună o bună bucată de drum. Erau mirați de faptul că am venit atâta drum pe jos și că am luat-o singură prin munți, tocmai din Cluj. Poteca care duce spre cascadă e desprinsă din romanele de aventură. Sau din filmele thriller-horror, depinde cum privești lucrurile. E o cărare plină de pietre și rădăcini, în inima pădurii pline de vegetație. Din loc în loc, câte un brad căzut i-a forțat pe turiști să devieze de la drum și să schimbe traseul potecii.

Pe măsură ce înaintezi, știi că te apropii de cascadă. Nu o vezi, dar o auzi. Știi că e acolo, misterioasă, maiestuoasă, grăbită, puternică. Te așteaptă să te așezi pe una dintre pietrele umede de la baza ei, să o admiri, să-i asculți șoaptele și să o lași să te stropească blând. E ca o nimfă, înaltă de 14 metri, care își așteaptă iubiții în sanctuarul ei, codrul.

M-am despărțit de nimfa munților și am pornit spre atelier. De-acolo am luat-o spre Arieșeni, prin sătucul Galbena. Fiind într-o zonă fără semnal, am apucat-o pe un drum greșit, mai lung, și am mai pierdut niște timp. Începeam să simt durere în gleznă, dar nimic nu mai conta când îmi ridicam privirea de la drumul plin de pietre și praf și priveam curburile văilor.

În Galbena, am ajuns la un pârâu care traversa drumul. Sau, mai bine zis, drumul trecea prin pârâu. M-am oprit pe o piatră în mijlocul pârâului să fac câteva poze. Simțeam deja oboseală în picioare, usturime în tălpi și nesiguranță în menținerea echilibrului, mai ales pe pietrele umede.

În jur de ora 15 am ajuns în Arieșeni. De aici, mai aveam vreo 6 km până la Mama Uța. Cred că au fost cei mai greoi kilometri pe care i-am parcurs în ultimii ani. M-am interesat de o farmacie și-am făcut rost de niște tifon, leucoplast și unguent pentru răni.

O singură pauză am făcut. Trebuia să-mi odihnesc puțin tălpile și să mănânc. M-am oprit la marginea râului paralel cu șoseaua, m-am descălțat, am intrat cu picioarele în râu, m-am așezat pe o piatră și am mâncat. La pensiune am ajuns pe la 17:30, șchiopătând la fiecare pas.

Am luat cina la restaurantul pensiunii, am băut un pahar de vin (la propriu, că aici un pahar de vin e cât 3 la restaurantele din orașe) și am privit cum se întunecă afară, în timp ce moleșeala mă cuprindea tot mai hotărâtă.

O zi, 22 kilometri – bășici în tălpi, trupul obosit, mintea goală, sufletul plin.

Sâmbătă, 7 septembrie

Abia am făcut câțiva pași prin cameră. În timp ce-mi bandajez un picior și-mi pun plasturi pe celălalt, mă gândesc cum ajung eu până la peștera Scărișoara. Cu bocancii nu am nicio șansă, mi-au dat lacrimile când i-am încălțat. Am pornit la drum cu papucii sport, mi-am pus bocancii în rucsac, să-i am la mine în caz că voi merge pe traseul din pădure.

La 10:45 am ajuns la drumul care duce spre peșteră, tot numai urcuș. Toți care au trecut pe lângă mine erau cu mașina, nimeni nu făcea pe jos traseul ăsta. Am trecut pe la Izbucul Cotețul Dobreștilor, dar în afară de stâncă nu am văzut niciun fir de apă la suprafață (m-a întristat puțin). Fie am nimerit eu perioada de pauză (izbuc intermitent, când apa nu iese la suprafață), fie e și ăsta un efect al secetei și temperaturilor ridicate.

Spre Scărișoara am traversat cătunul Munună. În 2021, avea 74 de locuitori. Sunt câteva cabane și pensiuni răsfirate și case vechi în care probabil locuiesc vârstnici. Pe drum am vorbit cu un localnic care mi-a spus că gheața din peșteră s-a mai topit și nu mai e prea multă, cel puțin nu la suprafață. După ce-am trecut pe lângă pajiști întregi pline cu brândușe înflorite, am ajuns la intrarea în peșteră.

Era ora 14, iar eu ascultam ghidul vorbind despre cei 80.000 metri cubi de gheață care aproape că nu se mai văd. Sunt câteva dâlme de gheață, dar spectaculoasele formațiuni din fotografiile de pe magneții de vânzare la intrare s-au ascuns de ochii lumii. Oricum ar fi, peștera e frumoasă și merită vizitată.

Am plecat de acolo mai încărcată față de cum am ajuns – am luat o sticlă de sirop de muguri de pin și un borcan de miere de brad. Și mai obosită. Știind cât de departe sunt de cazare, nu am mai pierdut timpul și am pornit încet înapoi. Mă simțeam ușurată că tot acel urcuș va fi coborâre acum și nu va fi la fel de solicitant.

M-am odihnit pe un buștean de la marginea pădurii, am luat cu mine o brândușă și am pus-o la presat în agendă, am mâncat, am băut apă și mi-am continuat drumul. Era ora 16, mai aveam vreo două ore de mers, dar fiecare pas era o înțepătură de durere și usturime. Părea că cele două ore s-au dilatat într-o eternitate. Tot amânam următoarea pauză, ca să simt că înaintez și mă apropii de Gârda. Era ora 18 când am ajuns la pensiune. După un duș lung am reușit să-mi mai adun ultima fărâmă de energie și să merg să mănânc.

O nouă zi, 24 kilometri – durere în 40.000 de pași și împlinire în distanța dintre ei.

Duminică, 8 septembrie

Ziua întoarcerii la Cluj. A fost puțin complicat cu transportul, dar am găsit o soluție astfel încât să nu apelez la vreun străin din zonă. Urmează să iau autobuzul la 14 din Gârda spre Alba Iulia și de acolo să merg la Cluj cu trenul. Nu am cu ce să ajung la ora 14 în Câmpeni ca să iau autobuzul direct spre Cluj, așa că o iau mai pe ocolite.

Sunt la restaurant, am mâncat o supă de pui. Ascult vocile oamenilor din spatele meu, motoarele mașinilor și motocicletelor care poposesc aici pentru un prânz sau pentru mai multe zile. Mai devreme a trecut pe aici un grup de motocicliști nemți, vârstnici, femei și bărbați. Transmiteau tinerețe, vigoare și libertate. Mă gândesc când vom ajunge și noi să avem un nivel de trai care să ne permită genul ăsta de activități după o anumită vârstă. În România, odată ce te-ai pensionat, ești uitat. Viața se rezumă la îngrijit nepoți, nostalgia trecutului și supraviețuire.

Mi-au făcut bine zilele astea aici. Mi-au dat curaj și încredere în mine. Încredere că pot, că mă descurc și că vreau să fac mai des ieșiri ca asta. Am fost conștientă de pericole și de riscuri, dar am ales să nu mă concentrez la ele și să nu le las să-mi influențeze deciziile. Mă întorc cu energie, forțe proaspete și cu certitudinea că fac bine ce fac.

Am făcut aici un album întreg cu fotografii de la munte.

Salut! Azi (29 septembrie) e ziua cea mare: la ora 12:00 trimit prima ediție a newsletterului Coolturalist și vine cu o surpriză pentru voi, cei abonați – am de oferit 10 invitații duble la Transylvania International Spoken Word Festival (3-6 octombrie). 🎫 Așadar, dacă încă nu te-ai abonat, te tentează festivalul și vrei să afli cum poți avea și tu o invitație, mai ai timp să faci asta până la 12:00. Îți las aici linkul.

Săptămâna viitoare aduce unele dintre cele mai faine evenimente din toamna asta. 7 zile, festivaluri de teatru, poezie și muzică în paralel și zeci de evenimente. Altfel spus, e despre cum pot deveni complicate până și cele mai simple decizii.

Luni, 30 septembrie

🎶 Premieră: Bărbierul din Sevilla (cu bilet) de la ora 18:30 la Opera Națională. Spectacolul îl readuce în lumina reflectoarelor pe Figaro, bărbierul spaniol plin de umor, curajos și romantic, care conferă farmec poveștii de dragoste dintre neliniștitul Conte Almaviva și frumoasa Rosina. Creația lui Gioachino Rossini a înregistrat un succes răsunător chiar de la premiera sa absolută din anul 1816, atunci când a fost prezentată sub titlul inițial, sugestiv de altfel, ,,Almaviva” (Inutila precauțiune). Veselul bărbier ține și în prezent capetele de afiș ale teatrelor de operă din întreaga lume.

🎥 Marele final – avanpremieră (cu bilet) de la ora 19:30 la Cinema ARTA. Filmul, câștigător al premiului pentru cel mai bun scenariu la Berlinale 2024, spune povestea unui cuplu căsătorit aflat în pragul morții și a copiilor lor prea preocupați de propriile vieți pentru a se implica.

🎭 Ochii mamei (cu bilet) de la ora 20:00 la REACTOR de creație și experiment. Spectacolul explorează relația dintre un fiu și mama sa, pe parcursul ultimelor luni din viața acesteia. Boala mamei și așteptarea morții declanșează un flux neașteptat de amintiri reprimate, cuvinte nespuse și revelații transformatoare. Împreună, cei doi trăiesc o viață întreagă înghesuită într-o singură vară. Pentru prima dată, Aleksy își privește mama drept în ochi. Cu furie și cu tandrețe, Aleksy își privește mama și descoperă firele invizibile care ne leagă, în moduri nebănuite, de cei care nu mai sunt alături de noi. Vara în care mama a avut ochii verzi nu s-a terminat niciodată. Dramatizare după romanul „Vara în care mama a avut ochii verzi”, o carte pe care demult vreau s-o citesc.

Marți, 1 octombrie

🕺🏻 Cursuri gratuite de street dance (pe bază de înscriere) în 1 și 3 octombrie la Street Groove Studio (str. Dacia 2).

🎭 Față-verso. O poveste de teatru cu Marius Bodochi (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național (studio Euphorion). Marius Bodochi se întoarce pe scena Teatrului Național Cluj-Napoca pentru o seară de amintiri, confesiuni, râsete și aplauze acompaniate de ritmuri muzicale. Dialogul condus de actrița Narcisa Pintea se va desfășura într-o atmosferă întreținută de cvartetul de coarde format din Diana Man (vioară), Silvia Ghermet (vioară), Cristian Suărășan (violă) și Daniel Demian (violoncel).

🎥 Avanpremieră: Profesorul care a promis marea (cu bilet) de la ora 20:00 la Cinema Victoria. Povestea emoționantă a unui profesor neconvențional dintr-un mic sat izolat în complicata Spanie a anului 1935, Antoni Benaiges. Acesta reușește să se apropie foarte mult de elevii săi, și le face o promisiune: să plece împreună într-o călătorie să le arate marea pentru prima dată în viața lor.

Miercuri, 2 octombrie

🖼️ Vernisaj Rodica Tarța | Adrian Tarța. O lectură a cernelii vieții de la ora 18:00 la Muzeul de Artă. Cei doi artiști nu suspectează lumea contemporană de vreun fel de „pierdere a centrului” (Hans Sedlmayr), ci dimpotrivă, reușesc să-l regăsească atât în identificarea unor subiecte de rezonanță spirituală, cât și în practicarea unei picturi de solidă formație academică. Expoziția poate fi vizitată până în 20 octombrie 2024.

🎶 Live Music – Andrei Petruș & Timea Fekete (taxă de participare și rezervare) de la ora 18:00 la Samsara.

Joi, 3 octombrie

🎭 Festivalul Internațional de Teatru Transilvania în perioada 3-6 octombrie. Festivalul va prezenta premiere artistice și colaborări inedite între actori, muzicieni și coregrafi internaționali de renume ce vor împărtăși pasiunea pentru teatru pe scene neconvenționale în aer liber – str. Universității -, precum și pe scenele unor instituții emblematice din Cluj-Napoca: Teatrul National Cluj-Napoca, Teatrul de Păpuși Puck, Casa de Cultură a Studenților Dumitru Fărcaș, Academia Națională de Muzică Gheorghe Dima și Cinema Dacia.

🍽️ Mediere Culturală+: Metabucătăria (pe bază de înscriere) de la ora 16:00, online, organizat de Centrul Cultural Clujean. Metabucătăria  este o instalație concepută de Stardust Architects* (Brîndușa Tudor și Anca Nechita-Cioarec), care aduce laolaltă, în jurul unei mese circulare, diferite inițiative care au în comun un interes pentru recuperarea meșteșugurilor tradiționale , lucrul cu materiale și practici sociale sau spațiale care pot fi modele de sustenabilitate. În cadrul atelierului, Brîndușa și Anca ne vor împărtăși conceptul din spatele Metabucătăriei , practicile prezentate în cadrul instalației, dar și activitățile participative pe care le-au orchestrat în jurul acesteia.

🎤 Transylvania International Spoken Word Festival (cu bilet) în perioada 3-6 octombrie la Cluj Arena și în Piața Universității. Cu un line-up de zile mari cu peste 50 de poeți locali și internaționali, festivalul ne aduce o experiență unică, care îmbină poezia cu muzica și arta contemporană. Echipa ne pregătește concursuri de Slam Poetry, sesiuni open mic, recitaluri de poezie și alte surprize la fel de faine.

🎭 Am bombardat New Haven sau cum o sfeclim mereu – Premieră (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național. Cu: Ionuț Caras, Sânziana Tarța, Matei Rotaru, Ovidiu Crişan, Mihai-Florian Nițu, Cosmin Stănilă, Radu Dogaru, Adrian Cucu, Silvius Iorga, Cătălin Herlo, Radu Lărgeanu, Mihnea Blidariu, Flaviu Balint, Denis Istudor, Rareș Nistor și Andrei Potârniche.

🎹 Piano Battle la Jazz Fan Rising: Rita Marcotulli & Thomas Enhco (cu bilet) de la ora 19:00 la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”. Ambii artiști explorează teritorii dincolo de jazz, precum muzica de film sau marile șlagăre rock, pop, sau muzica tradițională. Și amândoi sunt mai degrabă motivați de neprevăzut, și de realizarea de concerte unice.

🎭 Papiloma Party – spectacol lectură (cu bilet) de la ora 19:00 la REACTOR de creație și experiment. Papiloma Party este o petrecere despre inadaptare, vină, acceptare de sine și multe tulpini de HPV (Human Papiloma Virus). România este țara cu cele mai multe cazuri de infectări cu HPV din Europa. Nu există tratament specific pentru acest virus, trebuie crescut sistemul imunitar până când organismul ajunge să îl elimine. Piesa combină mai multe experiențe personale și este ca o călătorie prin ceea ce simte cineva după ce află că are HPV: panica, rușinea, spitalele, forumurile, părerile, tratamentele naturiste, frica permanentă, groaza de sex, excitarea, descoperirile.

😊 Stand-up Comedy Show (cu bilet) de la ora 20:00 la Atelier Cafe. Cu: Dragoș Stan, Cristi Ciui, Sașa Ciobanu și Giurgiu.

Vineri, 4 octombrie

🎭 Pălăria buclucașă (cu bilet) de la ora 16:00 la Teatrul de Păpuși „Puck”. „Pălăria buclucașă” este povestea incredibilă a unui tată și a fiicei lui, ale căror vieți se schimbă în ziua în care o pasăre își face cuib într-un loc neobișnuit. Viața le este dată peste cap, dar le schimbă și felul în care privesc lumea.

🎶 Music Gallery – Backstage Pass 2024 (cu bilet) în perioada 4-18 octombrie (vineri de la ora 17:00) la Muzeul de Artă. O expoziție care ne duce în culise și ne arată ce e în spatele muzicii: ce înseamnă viața de artist sau de organizator de concerte, ce înseamnă presiunea de a compune muzică, dar și ce înseamnă contextul social și politic pe care arta îl are ca sursă de inspirație. De la ora 18:00, are loc concertul Jojo Mayer (cu bilet), care vine în premieră cu un proiect solo, ME/MACHINE, descris ca o simbioză între puterea arhaică a prestației muzicale umane live și inteligența artificială generativă de muzică.

🎶 Cluj Symphony Experience (cu bilet) în perioada 4-6 octombrie la Sala Polivalentă de la ora 19:00. Muzica simfonică combinată cu rock, pop, folclor și alte genuri muzicale ale artiștilor: Subcarpați Simfonic, Trupa Hara, Deliric & Silent Strike, Holograf, Lupii lui Calancea & Surorile Osoianu și Bosquito.

🎭 Wonders of Transylvania (cu bilet) în 4 și 5 octombrie de la ora 19:00 la ZIZ – Art and social area. O companie de teatru româno-maghiară pune în scenă un spectacol despre „Minunile Transilvaniei” în cadrul unui proiect european. O regizoare de la Budapesta e invitată să participe în producție, dar ceea ce inițial părea un proces promițător întâlnește pe parcurs o serie de obstacole. Povestea unei istorii și unor valori culturale comune se dovedește mai dificil de spus decât se aștepta echipa, iar politica, bolile și evenimente de forță majoră formează un lung lanț de ghinion la care trebuie să își adapteze atât spectacolul, cât și propriile idei.

🎙️ Atelier de storytelling și creație podcast | Conexiuni fragmentare (pe bază de înscriere) în perioada 4-6 octombrie de la ora 19:00 la Create. Act. Enjoy. Atelierul oferă oportunitatea de a explora și exprima, prin intermediul storytelling-ului, relația personală cu tema singurătății, un sentiment universal care poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi. Veți analiza împreună cum singurătatea se manifestă diferit în funcție de vârstă și experiență și cum poate deveni un subiect central în arta și comunicarea noastră. Termen limită de înscriere: 1 octombrie.

🎶 Carla’s Dreams (cu bilet) de la ora 19:00 la Fabrica de Bere. Cel mai de succes proiect muzical din istoria trupelor muzicale românești, trupa, compusă dintr-un grup de cântăreți și compozitori care își ascund identitatea, aduce realitățile vieții cotidiene, puse în versuri, într-un argou personalizat, într-o combinație de mai multe genuri muzicale: hip hop, rock, jazz și pop.

🎶 ALICE după Lewis Carroll, de Ada Milea (acces gratuit) de la ora 20:30 pe Strada Universității în cadrul Festivalului Internațional de Teatru Transilvania. Varianta de concert a spectacolului ALICE al Universității de Arte din Târgu Mureș, variantă care are la bază spectacolul ALICE de la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț.

😊 Stand-up Comedy cu Ales Mocanu, Andrei Garici și Sorin Șetreanu (cu bilet) de la ora 20:30 la Bruto.

💃🏻 Sonrisa Special Weekend (cu plată și rezervare) în 4 și 5 octombrie la Sonrisa Dance Center de la ora 21:00. Te-așteaptă: workshopuri de salsa, bachata și afro cuban și concursuri de dans.

Sâmbătă, 5 octombrie

✨ non-48 (pe bază de înscriere) de la ora 10:00 și duminică de la ora 12:00 la NON Centru de Arte Performative. NON găzduiește timp de (aproape) 48 de ore orice moment/idee/mișcare care vrea să fie testată într-un cadru performativ, cu lumini și obiecte pretențioase sau doar cu podeaua goală, cu un public (sau nu!), cu un concept adus de acasă sau găsit la noi în sală. Așadar, dacă ai o idee, un moment performativ în lucru sau ceva deja finalizat și cauți un loc de expunere sau testare ori nu ai încă ideea, dar te-ai juca puțin cu ce găsești la centru, aici e de tine.

🎭 Inner Storm | Spectacol de teatru-dans (pe bază de înscriere) de la ora 17:00 la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”. Inner storm este un spectacol de teatru fizic, care își propune să îl facă pe spectator conștient de tot ce presupune viața pe care o trăiește. Formată din multe momente pline de agitație, ceață, zgomot și grabă, viața reușește să treacă pe lângă om. Dar când omul simte toate acestea în profunzimea ființei sale, atunci apar marile provocări. Furtuna gândurilor și a sentimentelor naște reacții neașteptate ce pot duce la o manifestare explozivă.

🎶 Mădălina Pavăl Orchestra | Concert | Music Gallery (cu bilet) 2024 de la ora 18:00 la Muzeul de Artă. Acestea includ vizitarea galeriei și concertul. Cred că am fost la vreo patru concerte de-ale lor și aș mai merge la încă pe atâtea. În plus, de data asta va fi și mai și: curtea muzeului devine o sufragerie urbană în care Mădălina și orchestra ei vor susține un concert în care și publicul face parte din setup-ul de scenă.

🎭 Shirley Valentine (cu bilet) de la ora 18:00 la Teatrul de Păpuși „Puck”. Un one-woman show genial și distractiv, „Shirley Valentine” o are în prim plan pe Kézdi Imola, actrița distinsă cu premiul Jászai Mari și laureată cu premiul UNITER. În rolul lui Shirley, Imola Kézdi vorbește liber și deschis despre opresiune, feminitate și trecerea timpului, folosindu-și pe scenă umorul și inteligența unică. Piesa de teatru semnată de Willy Russel este o monodramă plină de căldură și umor strălucitor. Shirley este o femeie casnică din Liverpool, mamă a doi copii, care într-o zi primește un bilet de avion către Grecia, fapt ce îi schimbă radical viața.

🎭 Ce abureală nemaipomenită | commedia dell’arte (eveniment gratuit) de la ora 19:00 la Facultatea de Teatru și Film. „Ce abureală nemaipomenită” este un spectacol de teatru cu măști de Commedia dell’ arte despre o lume confruntată cu o ceață apocaliptică. Toate personajele se agită in jurul lui Antonio, omul care nu mai râde, nu mai plânge și nu mai e mișcat de nimic. Ceața nu e numai afară, ea învăluie și mințile personajelor care duc o luptă tragi-comică pentru a înțelege cum să-și croiască, lipsiți de hartă, drumul Destinului.

🎶 Concert Vlad Corb & prietenii (eveniment gratuit) de la ora 20:00 pe str. Universității, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru Transilvania. Vlad Corb a început să înregistreze și să producă muzică în 2018 și a debutat cu albumul său de debut, intitulat „Teenage Requiem”.

Duminică, 6 octombrie

🎭 zeițe de categoria B (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național. „zeițe de categoria B” chestionează un subiect de interes contemporan: granița dintre public și privat, dintre magia scenei și realitatea vieții personale. Spectacolul pornește de la o documentare de tip autobiografic, concentrându-se, cu precădere, asupra punctelor nevralgice din carierele celor trei actrițe, acelea care au provocat turnuri semnificative.

🩰 HAMLET – Jesús Herrera Flamenco Ballet (cu bilet) de la ora 20:30 la Casa de Cultură a Studenților în cadrul Festivalului Internațional de Teatru Transilvania. Jesús Herrera, dansator și coregraf de renume, a reușit să transpună complexitatea emoțională a lui Hamlet prin intermediul unor stiluri flamenco autentice, precum petenera, bulería, tarantas și seguiriyas, creând o legătură profundă între stările sufletești ale personajului și expresia corporală specifică acestui dans.

🎭 Extra: Education Studio organizează niște programe bazate pe teatru, improvizație și exprimare creativă la care te poți înscrie până în 1 octombrie (cu plată). Îți las aici linkuri spre cele trei: ACTItudine – Program de dezvoltare prin teatru de improvizație, ACTItudine Advanced – Program de aprofundare în teatru de improvizație și Odiseea – Program de autocunoaștere și exprimare creativă.

Ce alte evenimente știi că au loc în săptămâna care urmează la Cluj? La care dintre cele de mai sus plănuiești să mergi? Scrie-mi în comentarii. Eu încă nu știu la care voi (mai) ajunge, dar la Transylvania International Spoken Word o să merg. Bine-ar fi de-am putea fi în mai multe locuri în același timp. 😄

Vreau să fac lucrurile (tot) mai bine, iar feedbackul tău mă poate ajuta. Spune-mi ce părere ai despre CooltCluj și dă-mi de veste dacă ai vreo idee sau sugestie de îmbunătățire.

Să ne citim cu bine! 🍁

Vulnerabilitate. Un cuvânt rostit parcă tot mai des, dar înțeles atât de puțin și superficial. Avem oare curajul să fim cu adevărat vulnerabili? Avem curajul să stăm față în față cu noi înșine complet dezgoliți de orice mecanism de apărare? Avem curajul să-i lăsăm pe cei din jurul nostru să ne vadă exact așa cum suntem – cu toate temerile, neliniștile și complexitățile noastre, fără a ne pune vreo mască? Avem curaj să ne luăm viața în propriile mâini, să ne asumăm alegerile și deciziile, fără a încerca să căutăm argumente și responsabili pentru acele arii ale vieții noastre de care nu suntem mulțumiți ori în care ne complacem?

Vulnerabilitatea este un proces. Un proces inconfortabil, dureros, dificil, dar necesar și benefic. Vulnerabilitatea este sensibilitate, umanitate, încredere și compasiune. Este curajul de a fi tu însuți și de a înceta să crezi că nu ești de ajuns sau că nu faci suficient. Este speranță, empatie, responsabilitate și demnitate, chiar dacă o asociem cu sentimente negative – rușine, ezitare, tristețe ori dezamăgire. Vulnerabilitatea este emoție, dar niciodată slăbiciune. Iar atunci când aceasta este reciprocă se transformă într-o consolidare a încrederii și a conexiunii afective.

Iubirea e vulnerabilitate. Când iubești pe cineva s-ar putea ca acea persoană să nu simtă la fel. Mai mult, nu ai nicio garanție a siguranței – s-ar putea ca acea persoană să plece în orice moment, fără niciun fel de înștiințare. Iubirea este incertitudine, risc și expunere. Da, de multe ori ne sperie, însă cum am putea trăi fără să iubim și să fim iubiți? Cum am putea trăi fără vulnerabilitate?

Dacă ne anesteziem capacitatea de a fi vulnerabili devenim incapabili de a simți – atât emoțiile negative, cât și pe cele pozitive. Nu putem alege ce să simțim și ce nu. Când încercăm să reducem profunzimea suferinței, automat o reducem și pe cea a bucuriei. Oare chiar asta e ceea ce ne dorim – să ne detașăm și să ne amorțim emoțional doar ca să evităm să fim vulnerabili?

Pentru mine, vulnerabilitatea e asemănătoare unei căderi în gol. E o senzație nemăsurată de groază, urmată de un sentiment visceral de eliberare. E ca și cum aș sta dezbrăcată în mijlocul unor oameni îmbrăcați. E ca atunci când auzi o împușcătură și aștepți să vezi dacă tu ești cel în care s-a tras. E atunci când fac primul pas către ceea ce mă sperie și mă îngrozește cel mai mult.

Sunt vulnerabilă când am încredere în oameni. Sunt vulnerabilă când îi las pe ceilalți să vadă părți din mine despre care mi-e greu să vorbesc și pe care mi-e greu să le scot la lumină. Sunt vulnerabilă în relația cu mine însămi. Sunt vulnerabilă când vorbesc despre lucruri inconfortabile ori de care mi-e rușine. Sunt vulnerabilă când o persoană mă descoperă. Sunt vulnerabilă când fac ceva ce nu am mai făcut niciodată. Sunt vulnerabilă când mă simt mică și slabă. Sunt vulnerabilă când trebuie să iau o decizie. Sunt vulnerabilă când recunosc că am nevoie de ajutor și când accept că mi-e teamă.

Sunt vulnerabilă pentru că am sentimentul că nu fac destul și că nu sunt îndeajuns. Sunt vulnerabilă pentru că îmi sunt, deseori, cel mai avid critic. Sunt vulnerabilă pentru că mă las cuprinsă de sentimente. Sunt vulnerabilă pentru că aleg să plâng, râd, simt, trăiesc. Însă de multe ori, teama mă împiedică să fiu vulnerabilă și să mă arăt lumii.

Totuși, caut să fac asta mai des, mai profund, cu mai mulți oameni, în contexte mai variate. De aceea, consider acest proiect un exercițiu continuu și amplu de vulnerabilitate. Este curajul de a da viață unei idei încolțite demult în suflet și minte. Este curajul de a le oferi celorlalți posibilitatea să citească ce scriu, ce gândesc și ce mă preocupă.

Este curajul de a mă expune prin cuvintele, ideile, cărțile citite și fotografiile făcute fără nicio asigurare că vor fi apreciate sau înțelese. Este necunoscut, aventură, entuziasm, neliniște, îngrijorare, determinare și pasiune. Este curajul de a-mi conștientiza și îmbrățișa propria vulnerabilitate.

Imagine copertă: © Felicia Simion

Salut! Am și-n ediția asta o veste pentru tine: duminica viitoare, în 29 septembrie, trimit prima ediția a newsletterului Coolturalist. 🥳 Sunt entuziasmată și recunoscătoare tuturor celor care s-au abonat până acum. Dacă tu n-ai făcut asta deja, poți aici. Dau un pic din casă: în prima ediție te așteaptă un interviu cu Lena Chilari, noutăți din artă și cultură, recomandări, evenimente faine și alte informații, unele dintre ele mai puțin circulate prin online.

Până atunci, te las în compania ghidului cu evenimente de săptămâna viitoare, ești pe mâini bune. 😊

Luni, 23 septembrie

🎭 Teatru muzical original pentru copii (abonament lunar) de la ora 17:00 la Stația Teatru/Muzical. Copilul tău va descoperi tehnica vocală și interpretativă, actoria și mișcarea scenică, scrierea creativă și va juca în spectacole pentru public.

🎭 Cimitirul (cu bilet) de la ora 19:00 la Centrul de Creație Maidan. Spectacolul Cimitirul, inspirat de romanul omonim al lui Adrian Teleșpan, spune povestea unui tânăr emigrant român care studiază la Londra. Pentru că are nevoie de bani, Adrian se angajează ca administrator la un cimitir al cărui proprietar este Leonard, un bărbat aparent imprevizibil și morocănos. Obținerea postului de la cimitir, la început doar un expedient pentru Adrian, devine o aventură existențială care îl va schimba definitiv. Cimitirul este o comedie neagră despre condiția emigrantului, despre prietenie, ratare, dragoste și, mai ales, despre moartea care te învață, de fapt, să trăiești.

Marți, 24 septembrie

📖 Chapter 8, The Self-Care Book Club: Take your power back (cu plată) de la ora 18:00 la MUZA (21 dec 1989, nr 102 A). Cartea lunii este “Efectul Gaslight. Cum să recunoști manipularea și să îi reziști.”

🎭 Gustă din borcanul improvizației – Jamsession de teatru de improvizație (pe bază de donație) de la ora 18:45 la sediul Education Studio (Tipografiei, 1). Timp de două ore și jumătate, te vom încălzi cu exerciții specifice pentru a vă cunoaște, a vă trezi și antrena atenția, spontaneitatea și prezența, iar apoi le veți pune pe toate în scene improvizate pe loc.

🎥 Avanpremieră: Bestia / La bête (cu bilet) de la ora 19:30 la Cinema Victoria. Povestea Gabriellei, interpretată de Léa Seydoux, care trăiește într-o lume din viitor dominată de inteligența artificială, în care emoțiile umane sunt considerate o amenințare. De aceea, Gabrielle trebuie să își purifice ADN-ul, întorcându-se în viețile sale anterioare, unde îl găsește pe Louis, marea ei iubire.

🎥 Le mépris [CultClassics] (cu bilet) de la ora 20:00 la Cinema ARTA. Filmul lui Jean-Luc Godard demonstrează un lirism puternic, o abordare inteligentă asupra autoreflectării, artei și iubirii, fiind totodată unul dintre cele mai bune filme despre realizarea unui film. Filmul aduce la lumină tensiunile care survin în relația cuplului Paul și Camille Javal (Brigitte Bardot, Michael Piccoli), pe două fronturi: pe de o parte, în viața maritală instabilă, și pe de altă parte în viața profesională a lui Paul, în încercarea adaptării pe ecran a Odiseei homeriene.

Miercuri, 25 septembrie

📚 Festivalul Internațional de Carte Transilvania – ediția 10 (eveniment gratuit) în perioada 25-29 septembrie în Piața Unirii. Focusul va fi pe evenimente speciale, dezbateri, conferințe, întâlniri cu scriitori, lansările de carte și invitații speciali din România, Italia, Elveția și UK, dar și pe oamenii FICT-ului. Abia aștept să merg să răsfoiesc, să ascult și să descopăr idei.

🎤 Da și e pe scenă! – Spectacol de teatru de improvizație (intrare liberă) marca ACTItudine de la ora 20:00 la Atelier Cafe.

🎥 Proiecție film – Gipsy Queen (cu bilet) de la ora 20:00 la Stația Teatru/Muzical. Povestea emoționantă a lui Ali, o femeie puternică și mândră, care își găsește alinarea și forța în ringul de box, după o viață plină de provocări. O mamă singură, renegată de tatăl ei, Ali luptă nu doar pentru supraviețuire, ci și pentru a-și regăsi demnitatea și puterea interioară. Întreaga acțiune se desfășoară într-un club de noapte din Hamburg, unde destinul o aduce în fața unui fost boxer care îi recunoaște talentul ascuns. Pentru Ali, boxul devine o șansă pentru o viață mai bună.

🖌️ Curs de artă pentru adolescenți și adulți (cu bilet) de la ora 18:30 la Art Point Studio. Te relaxezi și uiți de stresul de la job/ școală/facultate, vei învăța ușor și structurat elementele și principiile artei, îți vei îmbunătății abilitățile de observare, atenția și concentrarea și vei cunoaște bazele desenului, picturii și multe tehnici de lucru.

Joi, 26 septembrie

📖 Lansare la FICT: Omul portocaliu și alte povestiri terapeutice (eveniment gratuit) de la ora 19:00 în Piața Unirii. Un pacient devine portocaliu după ce mănâncă aproape doi ani doar morcovi, un tânăr se îndrăgostește și se logodește cu un… săpun, iar altul, „înghițitorul de mănuși”, le devorează în momentul extazului erotic. O pacientă îi încredințează terapeutei sale secretul înainte de a muri, iar alta scapă de amintirea violului. Acestea sunt doar o parte dintre cele treisprezece cazuri terapeutice prezentate de psihiatra Doina Cosman într-o inedită culegere de povestiri. Axat pe o patologie diversă și centrat asupra spațiului cultural românesc, volumul ilustrează, pentru publicul larg, modul complex în care interacționează psihiatrul cu pacienții săi.

🎥 Proiecție unică: Felix, îndrăznește să visezi | Cinemateca TIFF (cu bilet) de la ora 20:00 la Cinema Victoria. Artist eclectic, existențialist, hippie și în cele din urmă ciudat, Felix Leu a descoperit tatuajul ca o resursă pentru a-și susține viața de călător, iar apoi a devenit un inovator. Cutreierând lumea, Felix și soția sa, Loretta (pictor și tatuator) le-au dat copiilor lor: Filip (tatuator), Ama (model și creator de modă), Aia (pictoriță), Ajja (muzician), un teren fertil pentru a crește independenți ca artiști. Felix a contestat regulile sociale demonstrând că un stil de viață alternativ neconvențional este încă posibil. Astăzi nu mai este printre noi. Însă spiritul lui continuă să trăiască prin familia excentrică care îi spune povestea.

📖 Poezia și proza scurtă la feminin (eveniment gratuit) de la ora 20:00 la FICT (Piața Unirii). Dublă lansare și dezbatere: „Sunt liniștită, mi-e frică” de Ștefania Mihalache și „Retroversiuni. Blocaje. Antologie de proză scrisă de femei” – editori: Cristina Ispas & Victor Cobuz.

🎭 Cine eram când voiam să fiu // premieră (cu bilet), joi și vineri de la ora 20:00 la REACTOR de creație și experiment. Atât de aproape de noi, o prințesă cu nostalgie prenatală nu vrea să se nască, deși lumea e gata-pregătită pentru ea. Personajele Disney nu se maturizează, nu trăiesc în corpul lor, nu pierd, dar noi da. Ariel, Aurora, Belle, Jasmine sunt patru dintre prințesele cu care am crescut; prin ele ne întoarcem într-un univers de plastic roz al camerei copilăriei, în care nu mai avem loc. Între amintire și revizitarea celor patru povești, non-romantic post-idealist, se naște un spațiu incert, marcat de cine voiam să fim și de experiența de a deveni fetele de acum. Aici are loc spectacolul nostru.

Vineri, 27 septembrie

📖 Nocturna Bibliotecilor (eveniment gratuit) de la ora 18:00 la Biblioteca Județeană Octavian Goga Cluj. De la ateliere de lectură și creativitate, la proiecții de teatru, filme și concerte live și expoziții tematice, de la incursiuni în lumea cărților cu dedicație din fondul de colecții speciale, la mistere literare, vânătoare de comori, rezolvare de enigme (jocuri de societate) și evadări din escape room-ul bibliotecii, evenimentul oferă oportunități variate de petrecere a timpului liber. Pe toată durata evenimentului, vă invităm la un quiz polițist online.

📚 Întâlnirile FICT – Lorenza Pieri (Italia) (eveniment gratuit) de la ora 18:00 în Piața Unirii. Autoarea, care și-a petrecut copilăria în pitoreasca Toscana și a trăit în metropole precum Paris, Torino, Roma și Washington DC, aduce cu ea o bogăție de experiențe care se reflectă în fiecare operă a sa. Se va discuta despre frumusețea sălbatică a insulei Giglio și peisajele mediteraneene din romanul „O insulă mai mică”, tradus de Gabriela Lungu și despre poveștile captivante din romanul ”Grădina monștrilor”, tradus de Iulia Dromereschi

🎶 Premieră: Bărbierul din Sevilla | Gioachino Rossini (cu bilet) de la ora 18:30 la Opera Națională. Spectacolul îl readuce în lumina reflectoarelor pe Figaro, bărbierul spaniol plin de umor, curajos și romantic, care conferă farmec poveștii de dragoste dintre neliniștitul Conte Almaviva și frumoasa Rosina.

🎭 Cântece de speriat frica (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național. „E o încercare de a «traduce» în cântec o mică parte a universului Hertei Müller, e privirea cu care i-am citit textele și rezultatul felului în care am simțit poezia ființei ei puternice și fragile. Micul spațiu al sălii Euphorion îi invită pe spectatori în interiorul lumii propuse de noi, printre cuvinte, lumini, pași, respirații, instrumente, întâmplări, personaje și batiste.” (Ada Milea)

🎭 EXPUȘI (cu rezervare) de la ora 19:00 la Facultatea de Teatru și Film / UBB Cluj. Un vernisaj al unor artiști debutanți este dat peste cap de „intervenția” unui grup de tineri extremiști. Motivația acestora se lasă întrevăzută pe măsură ce lucrurile se îndreaptă într-o direcție neașteptată. Cum arată dialogul între tradiție și inovație artistică într-o lume puternic ideologizată? Care e raportul între autenticitate și impostură în zonele activiste și progresiste? Ce loc ocupă banii într-un asemenea context?

🎶 Concertul de deschidere a stagiunii 2024/2025 – dirijor Cristian Mandeal (cu bilet) de la ora 19:00 la Auditorium Maximum.

😊 Stand-up Comedy Show (cu bilet) de la ora 20:00 la Flying Circus. Cu: Cristi Giurgiu, Paul Szabo, Paul Socol și George Mesaros.

Sâmbătă, 28 septembrie

🖼️ Atelier de artă digitală | Conexiuni fragmentare (pe bază de înscriere) în 28 și 29 septembrie de la ora 11:00 la Qub Education. În cadrul atelierului, participanții vor avea ocazia să exploreze posibilitățile creative oferite de colajul digital, pornind de la elemente fotografice și adăugând, în măsura în care fiecare consideră de cuviință, desen digital sau texturi scanate pentru a ilustra cât mai fidel ideile creative proprii.

🗺️ Tur ghidat // Noi și orașul // Descoperă spațiile culturale independente din Cluj (pe bază de înscriere) de la ora 11:30 la REACTOR de creație și experiment. Tur cu plecare de la Casa Tranzit, cu durata de aproximativ 4 ore, cu plimbări pe jos, dar și cu mijloace de transport în comun.

📖 Lansare de carte „Eu, două femei și niciun câine” FICT Cluj (intrare liberă) de la ora 12:00 în Piața Unirii. E o carte despre flăcările care se aprind vâlvătaie când un bărbat și o femeie, ambii sapiosexuali, ambii căsătoriți, se întâlnesc. E umor și doze mari de erotism înăuntru, dar mi-am dat seama, din reacțiile celor care au citit cartea, că oamenii percep că e și multă suferință acolo, dar și ceva profunzime. La eveniment vor participa și vor vorbi scriitoarele Eugenia Crainic și Bianca Tămaș și editoarea Violeta Borzea.

📖 Întâlnirile FICT – Marius Turda (eveniment gratuit) de la ora 18:00 în Piața Unirii. Profesor la Oxford Brookes University și expert în poveștile complicate ale eugeniei și rasismului, Marius știe cum să transforme istoria într-o oglindă pentru societatea de azi. Va lansa în premieră la FICT cartea „În căutarea românului perfect”, apărută la Polirom, în care explorează teme complexe legate de identitatea națională, degenerarea rasială și selecția socială în România modernă. Alături de autor, vor fi prezenți Ciprian Mihali şi Mihai Maci, care vor aduce perspective valoroase asupra temelor discutate.

Duminică, 29 septembrie

🎈 FICT-ul Copiilor 2024 (eveniment gratuit) de la ora 9:00 în Piața Unirii. Lansări de carte pentru copii, personaje din povești, ateliere de pictură, de lectură și multe alte ateliere creative, dansuri, pictură pe față și roboței care vor încânta orice mic curios.

✍🏻 Atelier de scriere și explorare psihologică: Călătoria eroului (cu plată) de la ora 10:00 la Psiholab. Printr-o serie de exerciții practice și discuții interactive, vei explora cum structurile mitologice pot dezvălui adâncimile psihicului uman și pot transforma poveștile personale în narațiuni captivante și puternice.

🎭 Punguța cu doi bani (cu bilet) de la ora 11:00 la Teatrul de Păpuși „Puck”. În versiunea regizorului Decebal Marin, „Punguța cu doi bani”, după Ion Creangă, e un spectacol savuros, care provoacă nu doar entuziasmul și participarea copiilor, ci și amuzamentul adulților.

🎤 Decopertat Poetry Night (pe bază de înscriere) de la ora 18:00 la YOLKA. Seara de poezie va începe cu un Open Mic de „încălzire”, urmând ca mai apoi să citească cei înscriși prin formular.

🎥 Proiecție Loving Couples 1964 (cu bilet) de la ora 18:00 la Cinema Victoria. Plecând de la povestea a trei femei din clase diferite, Angela (Gio Petré), Agda (Harriet Andersson) și Adèle (Gunnel Lindblom), internate în aceeași secție de ginecologie, filmul le rememorează în flashbackuri viețile și răzvrătirile de dinainte de sarcină, ca într-un „Fragii sălbatici / Smultronstället” pe rit feminist.

🎭 Gliese 445 // în cadrul programului Noi și orașul (cu bilet) de la ora 20:00 la REACTOR de creație și experiment. O stea pitică roșie, undeva în constelația Girafa. Drumul spre ea. Distanța și dorul de casă. Tot ce cunoaștem, existând în același timp atât ca particulă, cât și ca undă. Un buncăr în care suntem nevoiți să ne refugiem. Sau o stație de metrou. Momentul în care ne privim în ochi. Atunci când cineva pășește în fața celorlalți și spune ceva. „Gliese 445” este o meditație asupra trecutului și viitorului umanității, precum și o provocare de a reflecta la fragilitatea vieții și la puterea teatrului de a imagina viitoruri posibile.

Tu la ce eveniment plănuiești să ajungi? Scrie-mi în comentarii.

Îți mulțumesc că ești printre oamenii care, prin faptul că citesc și dau mai departe newsletterul, susțin acest proiect. Nu uita că e și un prilej de dialog – așa că dacă vrei să faci o sugestie sau vrei să-mi spui cum ți se pare acest newsletter, nu mai sta pe gânduri.

Ne citim duminica viitoare, în ambele ediții! 🌞

privirea ta arde în mine
atingerea ta mi-a lăsat urme pe trup
mâna ta a poposit pe genunchiul meu
vocea ta a șoptit poeme pe buzele mele
zâmbetul tău a dezlănțuit în mine furtuni
mirosul tău a rămas impregnat pe pielea mea
cuvântul tău e poezie virilă, nedescoperită încă
cadența pașilor tăi e liniștea dinaintea furtunii
frumusețea ta de bărbat e un fruct copt în plin sezon
gura ta e foame de dor, de abis, de femeie
tăcerea ta e o noapte înstelată de august
tu ești chemare, popas, asfințit

am creat un muzeu
de sentimentalități
și sensibilități
de șoapte și realități
ornate cu bucăți de poezie
plămădite de mintea ta
rostogolite pe buzele tale
culese de pleoapele tale
ucise între degetele tale

ce poem mai e și ăsta care te rănește?

ești lectură interzisă
de dor
a.mor
zbucium interior
ecou fără sonor
muză fără creator
‘te iubesc’ fără actor
orchestră fără dirijor
primejdie fără cascador
cuvânt fără traducător

‘vreau să-ți recapeți echilibrul’