Mi-am propus să citesc mai mult. Acum sunt la a treia carte din 2026, „Actul creativ: un mod de viață” de Rick Rubin și-mi place nespus. Cred că m-au găsit bine ideile cuprinse în ea, cel puțin așa am simțit în primele 100 și ceva de pagini, cât am citit până acum.

Las aici un citat care mi-a plăcut și cred că am fi mai bucuroși și mai entuziaști dacă nu ne-am lua atât de mult în serios cu fiecare ocazie.

„Perfecționismul stă în calea distracției. (…) Oscar Wilde spunea că unele lucruri sunt prea importante ca să fie luate în serios. Arta este unul dintre ele. Coborârea ștachetei, mai ales în punctul de plecare, te lasă liber să te joci, să explorezi și să testezi fără să te cramponezi de rezultate.”

***

Trimite ediția mai departe, prietenilor, colegilor, cui simți că i-ar plăcea și ia-ți din ea ce-ți priește și ce ai nevoie.

CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)

De vorbă cu Ramona Boldizsar: „Orice scriitor are doi dușmani – să scrie primul draft și să nu moară de rușine citindu-l”.

Pe Ramona o urmăresc de mult timp. Îmi place mult felul în care vorbește despre cărți, citit, viață, modul firesc și uman în care își împărtășește opiniile și argumentele pe care le aduce asupra subiectelor despre care vorbește în mediul online. Citesc cu drag și ce scrie pe Substack (De vorbă cu sine) și mă bucur nespus că a acceptat acest interviu.

Am vorbit despre lucruri care dor, despre maternitate, feminitate, scris, lectură, dar și despre munca invizibilă a femeilor, misoginism și societatea patriarhală. Am ajuns, inevitabil, și la comunitatea pe care o crește în jurul cărților.

„Am crescut auzind că sunt mai puțin decât un băiat doar pentru că sunt fată și am dezvoltat un misoginism internalizat pe care cu greu l-am identificat. Și mă revoltă și îndurerează asta încă pentru că nicio fată n-ar trebui să copilărească dorindu-și să fie băiat doar pentru a accesa privilegiul societății.”

O LUME IMENSĂ (E. YONG)

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj prescrie artă și cultură.

Pacienții primesc bilete la spectacole de operă, tururi ghidate la muzeu sau ateliere de pictură și dans, ca parte a procesului de îngrijire.

Ce fain! Acum vreo doi ani scriam despre farmacia din Marea Britanie care prescria poezie în loc de medicamente. Azi aflu despre acest demers la noi în ogradă și n-am cum să nu spun că mă bucură mult.

Proiectul „Prescripție culturală pentru sănătate și bunăstare” are loc între ianuarie și iunie 2026 prin Ambulatoriul Integrat al spitalului și pornește de la ideea că sănătatea nu depinde doar de medicamente, ci și de factori sociali, emoționali și de apartenența la comunitate (cum e și firesc).

Aproximativ 300 de pacienți vor primi acces gratuit la activități culturale: vizite și tururi ghidate la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei sau bilete la spectacole de operă și balet la Opera Națională Română Cluj-Napoca.

Iar cererea depășește deja capacitatea actuală a proiectului, sunt vreo 500 de oameni pe listă, semn că e nevoie de inițiative de felul ăsta.

Proiectul răspunde unor vulnerabilități pe care am fi orbi dacă nu le-am vedea în România: fragilitatea sănătății mintale, numărul mare de bolnavi cronici și lipsa de conexiune între serviciile medicale și cele comunitare.

She’s in Control: patru seri de concerte care aduc împreună vocile feminine din muzica românească.

Women in Music lansează She’s in Control, o serie de patru seri de concerte duble care aduc pe scena Club Control, din februarie până în martie, opt artiste din România. Proiectul pornește de la ideea de susținere reală între femei – „Strong women build each other up” – și creează un spațiu în care muzica, experiențele și vocile lor se întâlnesc prin colaborare. Concertele au loc pe 4 și 18 februarie, respectiv 8 și 22 martie, iar biletele sunt disponibile pe IaBilet.

Line-up-ul reunește universuri diferite: de la ILINCA și Eligarf, Luana Genevieve și Alduts Sherdley, la Andra Andriucă și Valeria Stoica, Villia și Holy Molly. She’s in Control este un demers de vizibilitate și reprezentare, gândit de Women in Music împreună cu Watermelon Agency, care aduce pe aceeași scenă artiste cu stiluri, povești și energii diferite, dar cu aceeași dorință de a construi, împreună, o scenă muzicală mai deschisă și mai solidară.

De peste un an aduc arta și cultura mai aproape de tine prin Coolturalist. Dacă ți-a rămas în minte măcar un interviu, dacă te-a făcut să zâmbești sau să descoperi ceva nou, îți poți exprima recunoștința printr-o donație. Îți mulțumesc că mă citești! ❤️

KÎZÎM, primul film românesc inspirat din comunitatea tătară.

KÎZÎM, noul film regizat de Radu Potcoavă, lansează trailerul și posterul și aduce pe ecran, pentru prima dată în cinematografia românească, o poveste inspirată din comunitatea tătară din România.

Scenariul este semnat de Elias Ferchin, iar filmul marchează debutul în lungmetraj al actriței Yeliz Meryem Mustafa, în rolul Seldei, o adolescentă din Constanța prinsă între dorința de libertate și presiunea tradițiilor familiale. O seară aparent banală alături de prieteni și de iubitul ei devine un punct de ruptură, scoțând la suprafață conflicte, frici și nevoia de înțelegere într-o familie tradițională.

Gândit ca un film de maturizare, KÎZÎM explorează cu sensibilitate tensiunea dintre identitate, apartenență și adolescență, într-un context cultural rar reprezentat pe marele ecran. Pentru regizor, filmul a fost și o premieră personală: prima producție vorbită parțial în limba tătară și prima incursiune în viața cotidiană a unei familii din această comunitate.

KÎZÎM va ajunge în cinematografele din România din 24 februarie și propune o poveste intimă, actuală și necesară despre creștere, diferențe și curajul de a-ți găsi propria voce.

Profesioniștii din cultură cer demiterea ministrului András Demeter pentru management defectuos și politizarea instituțiilor.

Profesioniști din domeniul culturii, angajați ai instituțiilor publice, artiști și cetățeni preocupați de patrimoniul României au lansat o petiție publică prin care solicită demiterea imediată a Ministrului Culturii, András Demeter. Semnatarii acuză grave deficiențe de management, lipsă de viziune strategică și subminarea resursei umane din cultură, evidențiind salarii mici, personal insuficient și volum de muncă excesiv, care pun în pericol funcționarea muzeelor, bibliotecilor și teatrelor și, implicit, protecția patrimoniului cultural național.

Inițiatorii petiției critică, de asemenea, intenția de a desființa Institutul Național al Patrimoniului, proiectele de politizare a instituțiilor de cultură și organizarea defectuoasă a concursurilor de management, care limitează accesul liber și transparent la funcțiile publice. Lipsa unei poziții ferme în apărarea instituțiilor culturale și refuzul dialogului social cu organizațiile reprezentative sunt văzute ca amenințări directe la adresa interesului public, identității naționale și accesului cetățenilor la cultură.

Scrisorile Eminescu–Micle, mai aproape de patrimoniul public. Ministerul Culturii lansează și apelul Brâncuși150.

Ministerul Culturii a anunțat, de Ziua Culturii Naționale, un pas important în direcția achiziționării corespondenței dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle – aproximativ 400 de pagini de manuscris cu valoare literară și istorică excepțională. Procedura a intrat într-o nouă etapă: a fost constituită o comisie de experți care analizează autenticitatea documentelor, inclusiv prin investigații fizico-chimice. În acest moment, specialiștii verifică un prim lot de cinci scrisori transmise de deținător, confirmarea autenticității fiind condiția esențială pentru ca statul să poată face achiziția.

Tot pe 15 ianuarie, Ministerul Culturii a lansat apelul de proiecte „Brâncuși150”, dedicat marcării a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, aniversare care va fi celebrată în 2026. Sunt vizate proiecte din domenii precum sculptură, artă urbană, performance, fotografie sau educație culturală alternativă. Bugetul total este de 500.000 de lei, cu un maximum de 50.000 de lei per proiect, iar aplicațiile se depun online până pe 16 februarie 2026. Apelul deschide seria inițiativelor prin care ministerul își propune să susțină creația contemporană și să lege patrimoniul de prezent.

Radioul public lansează platforma eteatru.ro.

Radioul public a lansat eteatru.ro, o platformă de streaming audio dedicată exclusiv teatrului radiofonic, cu acces gratuit la cea mai mare colecție on-demand de acest tip din România. Disponibilă din 15 ianuarie, platforma adună mii de producții pentru adulți și copii, de la spectacole clasice și montări legendare, la creații contemporane și premiere realizate special pentru mediul audio. Interfața este gândită după modelul marilor platforme de streaming, cu cont personal, liste de favorite și posibilitatea de a relua ascultarea oricând.

Catalogul include piese remasterizate din anii ’50, ’80 sau mai recente, cu voci-emblemă ale scenei românești, precum Birlic, Radu Beligan, Marin Moraru, Dem Rădulescu sau Gheorghe Dinică. Există și o secțiune dedicată copiilor, cu povești și spectacole adaptate celor mici, organizate în colecții ușor de parcurs. Lunar, vor fi adăugate zeci de titluri noi, continuând o tradiție începută în 1929, odată cu prima difuzare de teatru la radio în România, și aducând patrimoniul sonor mai aproape de publicul de azi.

Colecționari progresiști la New York, realitate fragilă în România.

O expoziție comună a unor galerii din New York, prezentată la Winter Show, pune în scenă una dintre marile tendințe din lumea colecționarilor: amestecul liber între epoci, stiluri și povești. Antichități lângă design contemporan, artă clasică alături de lucrări cu miză identitară – nu din întâmplare, ci ca expresie a unei schimbări de paradigmă. Colecționarii nu mai adună „corect” pe criterii academice, ci construiesc narațiuni personale. Paradoxal, însă, această libertate declarată coexistă cu o realitate digitală în care majoritatea achizițiilor se fac online, ghidate tot de algoritmi, chiar dacă discursul vorbește despre rezistență la ei.

Perspectivea lui Adrian Soaita subliniază că această viziune globală rămâne în mare parte inaccesibilă pentru publicul obișnuit. În România, piața de artă este mică și fragilă, galerii precum cele din București sau Cluj supraviețuiesc mai mult din granturi decât din colecționari pasionați, iar tinerii nu au capital să-și construiască narațiuni identitare prin artă. Discursul despre artă eclectică și „rezistență la algoritmi” circulă global, dar adaptarea realistă la contextul local rămâne esențială: să înțelegi tendințele internaționale și să construiești ceva care funcționează aici.

CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)

📖 (de citit) „Nu am nimic de ascuns. Sigur?”, numărul 7 al revistei Scena9.

🎥 (de văzut) „CATANE”, comedia-manifest semnată de Ioana Mischie, poate fi văzută în cinematografe din 26 ianuarie 2026.

🧑🏻‍🎨 (de explorat) O selecție eclectic‑vizuală de 13 lucruri interesante, ciudate și inspiraționale descoperite online.

🖼️ (de neratat) Anul acesta, Art Safari se mută într-un nou spaţiu expoziţional din Piaţa Amzei, Bucureşti și deschide un sezon expoziţional ce începe pe 26 martie 2026 şi continuă până în 19 iulie prin expozițiile: „Vermont şi farmecul Belle Époque”, o evocare a eleganţei unei perioade de aur în istoria artei româneşti; „R:Eminescu. Poetul raţional”, o reinterpretare vizuală a imaginii poetului naţional, dincolo de clişeele consacrate și „Felix Aftene. Jurnal”, o incursiune personală în universul unui artist contemporan îndrăgit.

🎟️ (de luat bilet) Asaf Avidan cântă la Arenele Romane pe 26 mai. Biletele se pun în vânzare luni, 26 ianuarie, la ora 10:00.

🧠 (de conștientizat) Liniile invizibile ale fricii. Cum s-a ajuns la confruntarea dintre români și muncitorii străini din Baia Mare, un articol publicat în Scena9.

ZONA DE INTERES (M. AMIS)

Apollo 111 Cinema va fi deschis pe 29 ianuarie.

Noul cinematograf de artă din București, Apollo111 Cinema, se deschide pentru public din 29 ianuarie. Sala are 128 de locuri, program săptămânal de joi până duminică, iar biletele vor fi disponibile online, pe apollo111.ro. Primele săptămâni aduc filme de ficțiune și documentare în premieră, premiate la festivaluri importante, o seară dedicată filmelor lui Cristian Nemescu și o retrospectivă cu primele lungmetraje semnate de Corneliu Porumboiu.

„Filme, mai ales de artă” este sloganul cinematografului, care își propune să combine filme recente, retrospective de autor, documentare și producții pentru toată familia. Managerul Apollo111 Cinema, Ioan Maxim, spune că acesta e doar începutul unui program gândit pe termen lung, menit să păstreze vie experiența mersului la cinema, ca ritual cultural și punct de întâlnire, mai ales în perioade complicate.

MINUNATA LUME NOUĂ (A. HUXLEY)

De ce se teme Yuval Harari, de fapt, când vorbește despre inteligența artificială.

La Forumul Economic de la Davos, istoricul și autorul Yuval Noah Harari a atras atenția asupra riscurilor pe termen lung ale inteligenței artificiale. El avertizează că oamenii riscă să devină „supușii AI-ului” dacă nu dezvoltă discernământ și reflecție critică, pentru că tehnologia a ajuns să depășească competențele umane în procesarea și interpretarea limbajului. Harari subliniază că AI-ul nu mai este un simplu instrument, ci un agent capabil să învețe, să ia decizii autonome și să creeze alte sisteme, cu implicații profunde asupra culturii, religiei și autorității bazate pe cuvinte.

Potrivit lui Harari, consecințele inteligenței artificiale nu se vor vedea doar în ani sau decenii, ci pe o scară de aproximativ 200 de ani, comparabilă cu impactul Revoluției Industriale, dar cu dimensiuni culturale și cognitive mult mai profunde. Identitatea umană este în pericol dacă definim oamenii doar prin capacitatea de a gândi și produce cuvinte.

Singura ancoră a umanității rămâne experiența nonverbală: emoțiile, corporalitatea și înțelepciunea trăită, zone pe care inteligența artificială nu le poate replica. Fără această reevaluare, omul riscă să devină doar un observator al unei lumi guvernate de inteligențe non-umane.

GRĂDINA UITATĂ (K. MORTON)

Colette de Gheorghe Neagu, fotograf român în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, care și-a trăit anii între ororile frontului și o viață obișnuită, pentru a se pierde apoi în negura istoriei. Sursa: Arhiva de Fotografie

POEMELE LUMINII (L. BLAGA)

21 decembrie 2025

cine-a pus durerea-n drum?
să mă împiedic de ea cum mă împiedic de bucățile de pavaj ieșite în mijlocul trotuarului
sau de trotinetele abandonate obraznic pe străzile orașului
poate că, la un moment dat, toate lucrurile care n-au mai încăput în noi
au început să se reverse în afară,
ca apa murdară dintr-un canal mult prea plin

mă tem că nu mi-e frică de nimic
bullshit
mă îngrozește să stau față-n față cu mine
să simt prea mult
sau doar să simt
să n-am pe ce da vina
să nu mă mai salveze niciun scroll
să nu mai pot pretinde că știu ce fac
să mă iau la trântă cu viața
ca două animale flămânde,
epuizate de drum

am primit mai multă dragoste decât mi s-a refuzat
și n-am știut ce să fac cu ea.

***

Poezii scrise de mine poți citi aici.

Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter îngrijit cu drag. Îți mulțumesc! 😊

Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.

Ne recitim peste două săptămâni! 🌞