cine-a pus durerea-n drum?
să mă împiedic de ea cum mă împiedic de bucățile de pavaj ieșite în mijlocul trotuarului
sau de trotinetele abandonate obraznic pe străzile orașului
poate că, la un moment dat, toate lucrurile care n-au mai încăput în noi
au început să se reverse în afară,
ca apa murdară dintr-un canal mult prea plin

mă tem că nu mi-e frică de nimic
bullshit
mă îngrozește să stau față-n față cu mine
să simt prea mult
sau doar să simt
să n-am pe ce da vina
să nu mă mai salveze niciun scroll
să nu mai pot pretinde că știu ce fac
să mă iau la trântă cu viața
ca două animale flămânde,
epuizate de drum

am primit mai multă dragoste decât mi s-a refuzat
și n-am știut ce să fac cu ea.