Cât timp prin capitală se dispută merdenelele și croissantele și vedem că untul nu unge și rotițele comunicării, mai ales atunci când la bază se află nevoia obsesivă de a ne simți superiori prin denigrarea altora (aici context), noi ne întoarcem la oile noastre. Adică la cultură.
Te invit să-ți clătești mintea și sufletul cu o doză nouă de Coolturalist în timp ce savurezi o merdenea de la Nea Mihai de pe Amzei sau din orice alt colțișor de țară. Să-ți fie de folos (nu uita s-o dai mai departe cui simți că i-ar plăcea).
Acesta e al treilea an la rând când voi merge cu ai mei la Discoteca ‘80. Ne regăsim printre cei despre care Levente Sánta, managing director la Discoteca ‘80 & ‘90, spune că revin an de an să-și dea întâlnire cu o versiune a lor mai tânără sau cu niște trăiri care le sunt dragi.
Eu merg că îmi place la nebunie să le fac această bucurie alor mei, să văd cum se bucură de moment și cum uită, măcar pentru o seară, de muncă, oboseală și griji. E ca și cum aș fi călătorit în timp, într-o seară din anii ‘80 sau ‘90, când ei erau la discotecă și eu m-am nimerit lângă ei.
Am stat la un pahar de vorbă cu Levente, omul care are grijă ca Discoteca ‘80 să se-ntâmple, care stinge focuri, organizează oameni și construiește experiențe de care ne bucurăm de aproape 10 ani.
🗞️ (de citit) Copil cu părinte alcoolic. Cum rupi moștenirea dependenței.
🚗 (de vizitat) Strada Radu Beller devine pietonală pe 22 și 23 august, cu automobile de epocă și activități gratuite pentru familii.
🧠 (de conștientizat) „Să se ducă de unde-au venit!” Unde?: „În România și alte țări din Uniune, migranții din Asia (și nu numai) se străduiesc, adeseori în van, să muncească și să trăiască legal. Între timp, politicienii de extremă dreaptă îi trimit „acasă”. Uniunea Europeană îi trimite tot acolo, dar prin centre din țări terțe, non-UE. Un tânăr indonezian care a studiat la Cluj se întreabă unde și cum anume ar trebui, de fapt, să «se întoarcă».”
🎶 (de ascultat) La 89 de ani, Morgan Freeman și-a lansat un album de blues.
Inteligența artificială începe să fie tot mai prezentă în muzica pe care o ascultăm. Un studiu realizat de SubmitHub, pe baza a peste un milion de piese, arată că 38,5% dintre melodiile lansate la nivel global în iulie 2026 au fost create cu implicarea AI. În 23,2% dintre cazuri, piesele au fost generate integral de inteligență artificială, iar în alte 15,3% au fost folosite elemente audio generate artificial, apoi modificate sau procesate de oameni. Cifrele vin la scurt timp după un raport Deezer care arăta că, în iunie, muzica generată de AI reprezenta deja mai mult de jumătate dintre încărcările zilnice noi de pe platformă.
Creșterea vine însă la pachet cu o dezbatere tot mai aprinsă despre ce înseamnă, de fapt, muzică „făcută de oameni”. Artiști precum Kate Bush și Brian May au criticat folosirea operelor creative pentru antrenarea modelelor AI, în timp ce platformele încearcă să găsească propriile reguli: Bandcamp a interzis muzica generată integral de AI, iar Spotify pregătește pentru septembrie un indicator care să arate când un profil poate fi asociat cu astfel de conținut. În paralel, artiști precum Tyga, Timbaland sau Boy George folosesc deja AI în procesul creativ, în grade diferite. Iar în România avem deja propriul exemplu viral, Lolita Cercel, prezentată drept prima solistă creată integral cu ajutorul AI.
Filmul românesc „Nu e locul tău aici”, regizat de Florin Șerban și cu Adrian Văncică în rolul principal, a câștigat Leopardul de Aur, cel mai important premiu al Festivalului Internațional de Film de la Locarno. Lungmetrajul a plecat acasă cu patru distincții: Marele Premiu, Europa Cinemas Label, Premiul Juriului Tânăr și o mențiune specială pentru interpretare, acordată debutantului Teodor Butănescu. Filmul spune povestea unui chirurg dintr-un oraș de provincie care descoperă că fiul său adolescent este suspect de crimă și face parte dintr-un grup de extremă dreapta. Dincolo de povestea unei familii, filmul vorbește despre ruptura dintre generații, responsabilitate și felul în care valorile în care am crezut ajung să fie puse la încercare.
Pentru Florin Șerban, premiul vine după opt ani de lucru la acest proiect și marchează prima sa selecție la Locarno. Juriul a apreciat felul în care filmul îl implică pe spectator și îl face să pună întrebări, în loc să-i ofere răspunsuri gata făcute. Iar succesul nu se oprește aici: „Nu e locul tău aici” a fost selectat și la Festivalul de Film de la Sarajevo și va putea fi văzut în cinematografele din România din noiembrie. Pentru Șerban, regizorul cunoscut pentru „Eu când vreau să fluier, fluier”, premiul este și o nouă confirmare că filmul românesc poate ajunge în competițiile importante ale lumii și poate ieși de acolo cu ceva mai valoros decât aplauze: cu atenția publicului.
Din septembrie, Casa Bogdánffy din Cluj va deveni un nou loc dedicat artei contemporane, cercetării și întâlnirilor cu publicul. Aici se mută Fundația Plan B, inițiată de Mihai Pop și Adrian Ghenie în urmă cu mai bine de 20 de ani. Spațiul își propune să aducă în discuție artiști și practici mai puțin vizibile pe piața de artă, să susțină proiecte noi și să creeze contexte în care arta poate fi privită și discutată. Casa Bogdánffy, care include și Turnul Pantofarilor, parte din vechea fortificație a Clujului, a fost restaurată și transformată într-un ansamblu care păstrează vizibile straturile sale istorice. Va găzdui expoziții, o bibliotecă, spații pentru cercetare și programe publice, o cafenea și o grădină de sculpturi.
Programul începe pe 18 septembrie cu „Inaugurare”, o expoziție care reunește lucrări ale unor artiști precum Adrian Ghenie, Ciprian Mureșan, Șerban Savu, Sanja Iveković, Piero Manzoni și Miklós Onucsán, dar și un program video internațional. Expoziția va putea fi vizitată până pe 22 noiembrie, iar în decembrie va urma un proiect dedicat lui Horia Bernea. În primăvara lui 2027 sunt programate expoziții personale ale artiștilor Danae Io, Camille Blatrix și Dan Beudean. Pentru Mihai Pop, noul spațiu este și o întoarcere la Cluj, locul în care s-a format Plan B: un loc în care istoria complicată a orașului se întâlnește cu arta contemporană, dar și cu ideea de prietenie, curiozitate și admirație pentru artă.
Pentru câteva zile, Grand-Place din Bruxelles s-a transformat într-o uriașă operă de artă florală. Peste 700.000 de flori, în special dalii, au fost așezate pe o suprafață de 1.680 de metri pătrați pentru a reproduce, într-o reinterpretare contemporană, celebra xilografie „Marele Val din Kanagawa” a lui Katsushika Hokusai. Designul îi aparține artistului japonez Hiro Sugiyama, care a păstrat elementele recognoscibile ale imaginii – valul uriaș, bărcile și Muntele Fuji –, dar le-a combinat cu motive tradiționale japoneze și tehnici digitale. Rezultatul a putut fi admirat între 13 și 16 august, atât de la nivelul pieței, cât și de la balconul Primăriei.
Și poate la fel de spectaculos ca imaginea finală este felul în care a fost construită. Designul a fost pregătit timp de opt luni, apoi transferat la scară reală pe o pânză întinsă în piață. Peste 100 de voluntari au așezat florile manual, urmând planul, iar întregul covor a fost asamblat în mai puțin de șase ore. Pentru această ediție au fost folosite dalii, begonii, iarbă și scoarță de copac, cultivate în Belgia sau în apropiere de granița cu Olanda. Flower Carpet este o tradiție a Bruxellesului încă din 1971 și transformă Grand-Place, o dată la doi ani, într-un spațiu în care arta, florile și patrimoniul orașului se întâlnesc pentru câteva zile.
Parcul Natural Vânători Neamț devine primul și singurul parc natural din România care poate fi explorat printr-un format de tip treasure hunt. Experiența digitală pune pe hartă 36 de obiective și 36 de quizuri care îi provoacă pe vizitatori să fie mai atenți la locurile prin care trec și să descopere povești și detalii pe care nu le găsesc la o simplă căutare online. Obiectivele sunt împărțite în trei teme – natură, cultură și spiritualitate –, iar turiștii își pot construi propriul traseu sau pot alege unul dintre cele patru trasee propuse. Au la dispoziție și informații despre fiecare obiectiv, orientare prin Google Maps și acces gratuit la punctele de interes.
Experiența nu se oprește la hartă și quizuri. Pe aceeași pagină poate fi urmărit mini-documentarul „Sunetele Parcului Natural Vânători Neamț”, construit din sunete înregistrate chiar în parc – de la păsări și apă până la vânt și viață sălbatică. Vizitatorii pot asculta și playlisturile realizate de George Vlad pentru Earth FM, dar și piesa „Zimbru”, semnată de Cristian Ștefănescu (Electric Brother) și George Vlad, care a devenit imnul parcului. Practic, vizita se transformă într-un joc de explorare în care nu trebuie doar să ajungi la destinație, ci să fii atent la ce găsești pe drum.
Un fost grajd al castelului Wesselényi din Jibou, aflat în Grădina Botanică, a primit o nouă viață: a fost transformat într-un spațiu dedicat artei contemporane. „Spațiul Wesselényi pentru artă contemporană” a fost inaugurat în cadrul ediției aniversare, cu numărul 15, a Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”. Clădirea și-a păstrat caracterul istoric, dar a primit panouri expoziționale și un sistem de iluminat pentru a putea găzdui expoziții. Prima expoziție aduce lucrările create în cadrul taberei „Imago Floralis – metamorfoze vegetale”, în care artiștii au explorat imaginea florii și imaginarul vegetal prin pictură, fotografie și tehnici mixte.
Și mai frumos este că lucrările nu vor rămâne doar în spațiul simpozionului. Artiștii au decis să le doneze, iar acestea vor intra în colecțiile de artă contemporană ale Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Centrului de Cercetări Biologice Jibou și Primăriei Jibou. În cei 15 ani de existență, „Arta în Grădină” a adus la Jibou peste 100 de artiști din România și din străinătate și a contribuit la construirea unor colecții de artă contemporană locale. E un exemplu frumos despre cum un loc cu istorie poate primi o funcție nouă și, în același timp, poate lăsa ceva în urmă pentru comunitate.
Angajații din muzee și alte instituții de cultură contestă grilele de salarizare din proiectul noii Legi a salarizării și spun că acestea nu rezolvă diferențele acumulate în ultimii ani. Federația CulturMedia cere salarii care să țină cont de studiile, experiența și responsabilitatea oamenilor care lucrează cu patrimoniul cultural – de la muzeografi și restauratori până la arheologi, conservatori și bibliotecari. Printre solicitări se numără un coeficient de minimum 2,90 pentru funcțiile de specialitate cu studii superioare, dar și aplicarea principiului „la muncă egală, salariu egal”, indiferent dacă instituția este națională, județeană sau municipală. Sindicaliștii cer condiții corecte și pentru personalul tehnic, administrativ și auxiliar, inclusiv compensarea muncii din weekend și de sărbători.
CulturMedia spune că a participat la consultările pentru noua lege, dar că forma actuală a proiectului nu răspunde problemelor semnalate. Dacă grilele nu vor fi schimbate, federația anunță că va începe procedurile pentru declanșarea unui conflict colectiv de muncă și a grevei generale în sectorul Cultură. Iar o astfel de grevă nu ar însemna doar uși închise la muzee și biblioteci: arheologii ar putea opri activitățile de supraveghere și cercetare de pe șantiere, ceea ce ar putea afecta inclusiv lucrări de infrastructură și investiții finanțate prin PNRR. Mesajul sindicaliștilor este simplu: nu poți cere performanță europeană, dar să plătești oamenii din cultură cu „salarii de supraviețuire”.
Pe 22 august, un tren care pleacă din București spre Constanța va deveni, pentru o oră, un loc în care telefoanele rămân deoparte, iar fiecare pasager își deschide cartea. Fundația Cărturești organizează primul Silent Reading Party într-un tren din România, un eveniment prin care lectura se mută din librării și biblioteci într-un spațiu cât se poate de cotidian: trenul. Participanții vor citi împreună, în liniște, fără să fie nevoie să socializeze sau să vorbească între ei. La Constanța, experiența continuă cu un tur literar al orașului alături de scriitorul Adrian G. Romila, care îi va conduce pe participanți prin povești, locuri și legături dintre oraș și literatură.
Ideea face parte din „Mișcarea pentru lectură”, programul Fundației Cărturești care încearcă să transforme cititul într-un obicei mai prezent în viața de zi cu zi și să creeze comunități în jurul cărților. Iar trenul pare un loc perfect pentru experiment: un timp pe care, de multe ori, îl petrecem pe telefon poate deveni o oră de lectură împreună cu alți oameni, fiecare în lumea propriei cărți. Călătoria de pe 22 august se întoarce în București în aceeași zi, iar pe 12 septembrie va avea loc o nouă ediție, pe ruta București–Buzău.
De doi ani aduc arta și cultura mai aproape de tine prin Coolturalist. Dacă ți-a rămas în minte măcar un interviu, dacă te-a făcut să zâmbești sau să descoperi ceva nou, îți poți exprima recunoștința printr-o donație. Îți mulțumesc că mă citești! ❤️
Între 2 și 11 octombrie, Bucureștiul devine din nou locul de întâlnire al iubitorilor de animație, odată cu cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film de Animație Animest. Tema de anul acesta este natura și relația noastră, uneori complicată, cu mediul în care trăim. Prin trei direcții – Living with Nature, Human Nature și Nature –, filmele din selecția tematică vorbesc despre ecosisteme fragile, conservare, instincte, vulnerabilitate și despre felul în care natura ne poate arăta, ca o oglindă, propriile comportamente. Printre titlurile programate se numără Wild Summon, nominalizat la Palme d’Or la Cannes și ajuns pe lista scurtă pentru Oscar, documentarul animat Ryan, premiat cu Oscar, și The Village, nominalizat la Oscar.
Natura nu va fi prezentă doar în filme, ci și în identitatea vizuală a festivalului, creată de ilustratorul și regizorul Luiz Stockler, care a imaginat un spațiu urban în care plantele și lumea sălbatică încep să recucerească interiorul. Proiecțiile vor avea loc la Cinema Muzeul Țăranului, Cinemateca Eforie, Institutul Cervantes și CINETic, iar Animest continuă să susțină și creatorii români prin Animest PLUS, cu programele TOON SCRIPTS și PITCH, PLEASE!, dedicate dezvoltării de seriale și scurtmetraje de animație. Pentru cei care vor să meargă la festival, abonamentele sunt deja disponibile, în ediții limitate.
mă trezesc urlând de durere în miezul nopții
cârcelul care de obicei îmi strângea piciorul ca-ntr-o menghină s-a mutat în piept
senzația asta de sufocare e nouă
a apărut de nicăieri, la fel ca multe lucruri în viață
care vin când nu te-aștepți și se smulg de lângă tine când ți-e lumea mai dragă
urlu și nu m-aude nimeni
nici măcar pisica nu tresare doarme nepăsătoare lipită de piciorul meu
corzile mele vocale gâtuite nu scot niciun sunet
toată strădania mea de a mă face auzită e un gest jalnic de imitare
a ceea ce în mintea mea arăta a strigăt de ajutor
***
Mai multe poezii scrise de mine poți citi aici.
Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter îngrijit cu drag. Îți mulțumesc! 😊
Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.
Ne recitim peste două săptămâni! 🌞
Abonează-te să primești în fiecare duminică calendarul evenimentelor culturale care se-ntâmplă în Cluj, în următoarea săptămână. Afli de ele cât încă te mai poți duce și scapi de FOMO. 😃
Coolturalist este newsletterul bilunar care-ți aduce noutăți relevante din cultură și artă, interviuri cu artiști și oameni talentați care au avut curaj să urmeze drumuri mai puțin bătătorite și recomandări de ce să mai citești, vezi, asculți sau încerci.
