„Ni s-a indus ideea că trebuie să concurăm între noi pentru puținul disponibil”. Pornind de la această convingere adânc împământenită în mentalul colectiv și din dorința de a vorbi despre solidaritate și curajul de a fi acolo una pentru cealaltă s-a născut piesa „Fetele”, semnată de ILINCA.

După participarea la Eurovision în 2017 și experiența de la Vocea României, în 2022 ILINCA a ales calea independentă, un drum presărat cu libertate, singurătate și nesiguranța unei industrii în care validarea nu vine de azi pe mâine.

În interviul de mai jos, artista vorbește deschis despre competiția dintre femei și cum poate fi depășită, despre presiunile din muzică, despre ce se află în spatele scenei și despre definiția succesului care o ghidează astăzi.

Izabella: În crearea piesei „Fetele” ai avut în minte femeile din viața ta. Ne poți împărtăși vreo lecție primită de la o femeie din viața ta? Când te-ai simțit, ultima dată, cu adevărat văzută de o altă femeie și ce a schimbat asta în tine?

Ilinca: Am învățat enorm de la femeile din familia mea, dar și de la prietenele și artistele cu care am avut ocazia să lucrez de-a lungul vieții. Am învățat să îmi urmez visul cu determinare, să stau dreaptă în fața stereotipurilor și să nu mă las doborâtă de faptul că mulți mă considerau mică și neînsemnată.

M-am simțit văzută de femeile din jurul meu în momentul în care am ieșit dintr-o situație foarte toxică mie, în care am trăit mult timp fără să spun ce mi se întâmplă, am ascuns durerea și greutățile prin care treceam și am protejat persoane care îmi făceau rău, dintr-o lipsă de încredere în sine și impresia că atât merit. În secunda în care am reușit să ies la suprafață, m-am întors către sora, mama și prietenele mele care m-au primit cu căldură și înțelegere, chiar dacă au fost ținute în ceață ani de zile, neștiind, de fapt, prin ce trec. M-au ascultat și mi-au validat experiența și sentimentele, fără să judece că nu le-am împărtășit, că mi-a fost frică să cer ajutor. Au rămas acolo în continuare și am învățat cea mai importantă lecție: am cui să cer suportul și ajutorul de care am nevoie, ele vor fi acolo mereu.

Știu că în viitor nu mă voi mai închide în mine și voi comunica din timp atunci când îmi este greu.

Izabella: Ce parte din feminitatea ta ai descoperit sau acceptat în ultimii ani?

Ilinca: Am descoperit curajul de a avea încredere în gândirea mea, în intuiția mea, în bunătatea și dăruința cu care fac lucrurile. Am descoperit că vulnerabilitatea și sensibilitatea sunt atuuri, nu defecte și am înțeles că feminitatea mea e și furie și capacitatea de a spune „nu” fără să mă simt vinovată.

Izabella: Trăim într-o cultură în care multe femei se judecă pe ele însele și pe alte femei mai aspru decât o fac bărbații. Care crezi că sunt, de fapt, rădăcinile acestui lucru?

Ilinca: Cred că rădăcina e frica. Frica de a nu avea loc. Frica de a nu fi aleasă. Într-o cultură în care spațiul pentru femei a fost limitat, ni s-a indus ideea că trebuie să concurăm între noi pentru puținul disponibil. Este lipsa educației, este lipsa de modele, este felul în care am fost crescute să ne comparăm. Ni s-a spus subtil că valoarea noastră e condiționată și atunci ajungi să judeci altă femeie ca să te simți tu în siguranță.

Izabella: Crezi că uneori chiar noi, femeile, perpetuăm mituri și prejudecăți care ne fac mai vulnerabile la abuz și ne taie din libertate?

Da, clar, uneori perpetuăm mituri fără să ne dăm seama. „Și-a căutat-o”, „așa sunt femeile”, ,,se poartă ca o femeie”, sunt doar câteva dintre sintagmele pe care le aud foarte des și care mă scârbesc. Nu sunt nici eu lipsită de vină aici, le-am folosit cu siguranță în trecut, dar mă bucur că am avut acces la informație și că am avut maturitatea necesară să îmi doresc să schimb asta.

Izabella: Spui că piesa „Fetele” e despre „a ne vedea, a ne susține și a ne celebra una pe cealaltă”. Unde simți că, în realitate, ne vedem prea puțin, ne susținem prea rar și ne judecăm prea repede?

Ilinca: Doamne, sunt atâtea aspecte în care nu ne susținem, dar și în care ne blămăm când greșim, mult mai mult decât am blama bărbații. Aș începe tocmai cu lipsa de susținere dintre femeile care excelează, indiferent de domeniu: ne susținem prea rar pentru că, undeva adânc, am fost crescute cu ideea că locurile sunt limitate, că ,,dacă ea urcă, eu cobor”. Ca și cum ar exista un singur tron, o singură coroană, un singur reflector. Din frica asta ajungem să ne comparăm și să ne minimizăm una pe alta, să căutăm defecte în loc să celebrăm reușita. Cum ar fi dacă mai degrabă am vedea lucrurile astfel: ,,dacă ea a reușit, pot și eu”?

În același timp, bărbații scapă mult mai ușor când fac sau spun prostii. La ei ,,a fost o glumă”, sau ,,așa sunt băieții”, nouă ni se face dosar de caracter pentru fiecare detaliu: cum arătăm, cum vorbim, cât zâmbim, cât muncim, cât îndrăznim, dacă vrem copii, dacă nu vrem copii, dacă suntem aranjate, dacă nu suntem aranjate, aș putea continua foarte mult, dar o să mă duc să mai scriu o piesă și le spun acolo.

Izabella: Ai rezumat frumusețea feminină în cinci cuvinte: căldură, empatie, curaj, iubire și putere. La care dintre acestea simți că România stă cel mai bine și la care cel mai prost?

Ilinca: Cred că România stă foarte bine la căldură și empatie, femeile de aici știu să iubească și să aibă grijă de toți oamenii din jurul lor, dar stăm mai slab la curaj, nu pentru că femeile nu îl au, ci pentru că societatea încă penalizează femeia curajoasă, vocală, incomodă.

Izabella: Senatul tocmai a adoptat legea privind prevenirea și combaterea femicidului, cu pedepse care pot ajunge până la închisoare pe viață pentru agresori. Ce înseamnă pentru tine pasul ăsta?

Ilinca: Pentru mine reprezintă un început necesar. Orice cadru legal mai clar înseamnă un pas înainte, dar schimbarea reală vine când mentalitatea oamenilor se schimbă vizibil. „Femme Fatale” s-a născut din durere și revoltă. Legea e un semnal, dar educația și aplicarea legii vor face diferența.

Izabella: Ce ți se pare cel mai greu de schimbat în mentalitatea românească atunci când vine vorba de drepturile femeilor?

Ilinca: Cred că cel mai greu de schimbat e reflexul de a pune la îndoială victima. Încă există întrebarea „dar ea ce a făcut?”. Până nu dispare această întrebare, va fi foarte greu.

Izabella: Ce simți că a fost cel mai dificil și ce ai învățat în toți anii ăștia de când ai pornit pe drumul tău în muzică? Se pun presiuni pe femeile din industria muzicală?

Ilinca: Da, presiunile există: să arăți într-un anumit fel, să fii sexy dar nu prea, vocală dar nu incomodă, puternică dar nu agresivă. E un echilibru absurd uneori. Se vrea de la noi să reprezentăm tot ce este plăcut ochiului masculin și suntem învățate că validarea bărbaților este indispensabilă, însă adevărata libertate de exprimare feminină vine când scapi de această nevoie.

Izabella: Ce ai descoperit despre industria muzicală care te-a surprins cel mai mult, plăcut sau neplăcut?

Ilinca: M-a surprins cât de mult contează să-ți fii propriul fan, cât de mult trebuie să crezi prima dată tu în tine, ca mai apoi să te urmeze și ceilalți. Este o industrie foarte individualistă, it’s a lonely place, dar este un proces frumos, ăsta de a învăța să te apreciezi tu primul.

În același timp, este important să ai o doză de “delulu” în tine ca să poți răzbate, sunt perioade lungi în care auzi doar “nu” și ești doar respins, ele te pot doborî dacă nu ești 100% convins că tu asta trebuie să faci.

Izabella: Ce nu se vede din munca unei artiste independente și ți-ai dori să înțeleagă mai multă lume?

Ilinca: Nu se vede anxietatea, nesiguranța, munca administrativă, negocierile, orele de îndoială, momentele de cumpănă, senzația de impostor, investițiile financiare, energetice, de timp, de resurse, căutările interminabile de sine. Se vede scena, dar nu se vede construcția din spate.

Totuși, toate aceste eforturi merită în momentul în care vezi că oamenii simt ceva când te ascultă, când vezi că rezonează cu mesajele pe care le transmiți. Atunci îți dai seama că nu muncești degeaba, că nu ești doar într-o alergătură după succes, ci și în căutare de alte suflete care au nevoie de ceea ce creezi tu.

Izabella: Ce-ți aduce bucurie și ce te întristează? Când ai râs ultima oară din toată inima?

Ilinca: Mă bucură multe lucruri, nu are rost să dezbat câtă bucurie îmi aduce muzica și câtă bucurie îmi provoacă să fiu pe scenă, dar o să povestesc cum am râs din toată inima la ultimul concert, când, dintr-o greșeală, toată trupa s-a oprit, violonistul meu a rămas singurul care a continuat să cânte, iar după o măsură de cântat singur, s-a uitat la noi și a strigat “bă!” de a răsunat în tot clubul. Publicul a râs cu noi, toată trupa se distra de moment, iar eu mă gândeam doar la faptul că nici dacă aș fi planificat acel moment, nu ar fi ieșit atât de natural și comic.

Asta îmi provoacă bucurie, modul în care noi, cinci oameni random, ne vedem într-o sală de repetiții, lucrăm la un show întreg, ajungem acolo, ne conectăm cu publicul, facem acest schimb de energie și vibe, iar în unele momente, când lucrurile nu merg așa cum au fost planificate, ne simțim toți ca și cum am fi la o masă, ca niște prieteni care împărtășesc momente foarte intime. Sunt lucruri care nu pot fi puse în cuvinte, dar care îmi rămân în suflet pentru totdeauna.

Mă întristează atunci când se pierde fix asta, când arta devine tranzacțională, când se vrea perfecțiune, când totul este o strategie de marketing, când artistul este văzut ca un produs, când competitivitatea dintre noi depășește solidaritatea.

Izabella: Dacă ai putea trimite un mesaj sincer oricărui artist debutant din România, ce i-ai spune?

Ilinca: Autenticitatea e singurul lucru care nu se demodează. Curajul nu înseamnă absența fricii, ci a merge înainte cu ea. Și vocea ta contează chiar și când pare că nimeni nu ascultă, ascultă-te tu prima data, alții te vor urma.

Izabella: Ce înseamnă, azi, pentru tine succesul?

Ilinca: Succesul azi înseamnă libertate. Libertatea de a spune ce cred, de a crea ce simt și de a rămâne întreagă în proces. Înseamnă să mă bucur de fiecare reușită, oricât de mică ar părea.

Izabella: De ce ți-e dor când ți-e dor?

Ilinca: Nu mi-e dor. De nicio versiune de-a mea din trecut, de niciun alt moment, maxim mi-e dor să fiu pe scenă, pentru că acum sunt acasă, dar asta e un sentiment care nu dispare. Îmi place unde sunt, îmi place ce se întâmplă, vreau doar să continui și sper să nu pierd senzația asta. Poate într-o zi îmi va fi dor să simt ce simt acum.

Toate fotografiile incluse în acest interviu sunt primite de la Alina Bălan, PR specialist.

Tu știai că orașul nostru e primul din țară care are un desert cultural?

Vreau să salut proiectul „Doza de Cultură”, realizat de Asociația Daisler împreună cu Centrul Cultural Clujean și Asociația Patronală HoReCa Cluj. E vorba despre un salam de biscuiți reinterpretat, cu caramel sărat și nuci, produs care va intra în meniurile a zeci de locații partenere.

Partea faină abia acum urmează: 10% din valoarea fiecărei porții vândute va fi direcționată către proiecte culturale locale, iar fondul ar putea depăși 6.000 de euro până în decembrie 2026. Mai mult de 30 de parteneri culturali, printre care TIFF, Jazz in the Park, Teatrul Național din Cluj și Opera Română, sprijină deja inițiativa.

Ce putem face eu, tu, oricare dintre noi? Să ne îndulcim cu salamul ăsta de biscuiți și, astfel, să dăm o mână de ajutor vieții culturale clujene.

Luni, 2 martie

🎥 Britrock Film Tour 2025 de la ora 20:00 la Cinema Victoria. Britrock Film Tour 2025 ajunge pentru prima dată la Cluj, aducând 100 de minute de cățărare britanică la cel mai înalt nivel – de la big wall pe El Capitan la bouldering extrem și ascensiuni trad de top din 2025. Filme noi, povești reale și etică pură de trad, într-o seară plină de inspirație, umor și momente care te țin cu sufletul la gură.

🖼️ Expoziția blind spot de la ora 10:00 la Galeria Matei. blind spot este o expoziție colectivă care reunește lucrările a treisprezece artiști emergenți și prezintă abordările lor diferite în ceea ce privește artele textile. Punând față în față șase profesioniști din acest domeniu și șapte colegi din medii artistice diferite – de la pictură la foto-video – proiectul urmărește stabilirea unui dialog creativ, a unui context al schimbului de experiențe practice, care să încurajeze experimentul și să afirme potențialul conceptual al materialului textil.

🎥 Catane (cu bilet) de la ora 17:30 la Cinema ARTA. În satul Catane izbucnește panica atunci când localnicii află că vor fi investigați deoarece fiecare gospodărie a declarat că are persoane cu dizabilități pentru a nu plăti taxe la stat, în frunte cu primarul și cu asistenta dispensarului comunal. O echipă de inspectori ai Comisiei Persoanelor cu Handicap este delegată să afle adevărul, dar după multiple interogatorii și vizite-surpriză, se declară convinși de autenticitatea lor. O răsturnare de situație finală însă tinde să restabilească adevărul. (superb filmul, îl recomand cu căldură)

Marți, 3 martie

🎥 Les créatures | CultClassics (cu bilet) de la ora 18:00 la Cinema ARTA. Un film despre granițele dintre manipulare și puterea imaginației revărsate în lumea reală. Criticii au remarcat reflecțiile asupra liberului arbitru și asupra modului în care imaginația modelează realitatea.

📖 Doina Gecse-Borgovan – Librar pentru biblioteca mobilă BookTruck de la ora 18:30 la Bookstory.

🎭 Atelier de actorie | dezvoltare personală prin teatru (cu plată) de la ora 19:00 pe Bd. 21 decembrie 1989, nr. 36. Acest atelier este despre explorare personală, exprimare autentică, curaj, prezență și voce, folosind exerciții de actorie, improvizație și monolog ca instrument de întâlnire cu tine.

🎥 Sorella di Clausura | Discuție cu Ivana Mladenović, regizoarea (cu bilet) de la ora 20:00 la Cinema ARTA. Viața Stelei ajunge într-un moment de cumpănă: deși are studii, nu reușește să își păstreze un loc de muncă în domeniul ei. În acest context dificil al vieții, la un moment dat, vede la televizor un artist balcanic de care se îndrăgostește și pe care îl idealizează. Convinsă că viața i s-ar putea schimba dacă îl întâlnește, pornește într-o călătorie la București. Acolo reia legătura cu Vera, prietena ei cântăreață, care pretinde că îl cunoaște pe artistul adorat de Stela. Pe parcurs, ea descoperă detalii surprinzătoare despre viața Verei și despre propriile iluzii.

🎭 Ziua mea norocoasă (cu bilet) de la ora 20:00 la Casa de Cultură a Studenților. Sébastien își petrece un weekend alături de prietenii din copilărie și își amintește de jocurile din tinerețe, când lăsau zarul să decidă pentru ei. O singură aruncare – un „patru” în loc de „șase” – și o viață care ar fi putut fi cu totul alta. Dar dacă destinul i-ar oferi șansa să joace din nou?

🎲 Quiz Night (pe bază de rezervare) de la ora 20:00 la Londoner Pub. Echipe de maximum 5 persoane.

Dacă CooltCluj îți face inboxul mai interesant și te ajută să rămâi aproape de artă și cultură, orice donație e un mic cadou care mă ajută să duc mai departe acest proiect.

Miercuri, 4 martie

🖼️ După Brâncuși. Expoziție de grup de la ora 10:00 la Muzeul de Artă. Actuala manifestare prezintă o imagine concentrată asupra direcțiilor majore de evoluție a plasticii din România postbelică, începând cu perioada recuperării pentru români a operei lui Constantin Brâncuși (mijlocul anilor ′60) și până în prezent, prin lucrări ale artiștilor deja intrați în patrimoniul național, ca și prin cele ale sculptorilor contemporani remarcabili.

🖼️ Ecouri din sacralitate de la ora 10:00 la Muzeul de Artă. Artiștii vizuali transpun în lucrări de artă perspective universale sau individuale ale dimensiunii sacre a vieții umane. Demersul lor este unul profund și marcat de evoluții individuale, experiențe proprii privind aspectele sacrului, care astfel devin metafore ale spiritului creator.

🖼️ Vernisajul expoziției – Minte care nu te minte de la ora 18:00 la Casa Tranzit. Explorează reflexiile personale asupra sănătății mintale, transformate în expresie artistică. Lucrările invită publicul să privească sănătatea mintală așa cum este exprimată de persoanele care trăiesc cu un diagnostic, de a înțelege complexitatea acestor experiențe dincolo de stereotipuri și de a acorda vizibilitate unor voci rareori ascultate.

🎶 Don Quijote (cu bilet) de la ora 18:30 la Opera Națională Cluj. Un grup de elevi de la Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică „Octavian Stroia” și Studioul de balet al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.

📖 Viața, cea mai tare combinație: lansarea la Cluj de la ora 19:00 la Cărturești Platinia. Alături de Sabin Cernea, autorul cărții, vor participa la discuția pe marginea cărții invitații săi speciali: Ilinca Baruch, psihoterapeut și psiholog clinician și Dan Pitic, fondatorul Grup Perpetuum. Evenimentul va fi moderat de Doru Șupeală, managing director Hacking Work & PozitiVești. Publicată în octombrie 2025, confesiunea autorului despre trecutul său infracțional este un gest rarisim în peisajul editorial din România și s-a născut din dorința de a-i convinge pe cititori că oricine se poate schimba radical, indiferent de punctul de plecare în viață.

🎭 Visul (bilet cu valoare 0 sau bilet susținător) de la ora 19:00 la REACTOR. O clasă de actorie se pregătește de spectacolul-examen, „Visul unei nopți de vară”. Școala e plină de zvonuri, repetițiile de revelații și nopțile de neliniște. Limitele dintre teatru și viață, dintre școală și viață personală, dintre normal și anormal se contopesc și dispar.

🎭 Sonia ridică mâna (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național Cluj. Explorează contradicțiile societății postcomuniste din perspectiva eroinei care, încercând să își înțeleagă propria identitate, reflectează la specificul unei Românii aflate încă în teritoriul clarobscur al tranziției. Deși povestea Soniei începe cu provocarea scrierii unui scenariu de film despre Zoia și Elena Ceaușescu, aventura sa intelectuală reprezintă de fapt un drum complicat către cunoașterea de sine, pe care imaginarul ei îl parcurge dinspre un trecut adesea inaccesibil înspre un viitor la fel de imprecis.

🎥 The Bride! | Avanpremieră (cu bilet) de la ora 20:00 la Cinema ARTA. Acțiunea se desfășoară în Chicago-ul anilor 1930, într-o lume marcată de tensiuni sociale, corupție, dorință și revoltă. Totul începe cu monstrul lui Frankenstein, care pornește într-o călătorie la Chicago pentru a contacta un om de știință considerat genial, doctorul Euphronius. Dorința lui este simplă și disperată în același timp: să i se creeze o soție. Așa că, savantul decide să readucă la viață o femeie ucisă, reconstruind-o dintr-un cadavru. La început, iubirea lor pare să înflorească neașteptat de frumos, însă intervenția poliției și însăși natura reînvierii ei declanșează o avalanșă de revolte și conflicte sociale.

Joi, 5 martie

🎭 Turtita fermecată – Spectacol de Paște pentru copii (cu bilet) de la ora 17:30 la Cinema Dacia. Rica și Rilă, doi iepurași drăgălași, sunt preocupați de venirea sărbătorii Paștelui și pregătesc cadouri pentru toți copiii. Dar… vaaai! Cineva le-a furat vopselele magice! Când vopselele dispar, începe distracția — iar voi puteți fi eroii surpriză ai poveștii! Spectacolul „Aventura Iepurașilor de Paște ” este o călătorie ce merită făcută cu toată familia — vom cânta, vom dansa, vom râde și ne vom bucura împreună de magia Paștelui într-un show plin de energie și surprize.

🎥 Gipsy Queen (cu bilet) de la ora 17:45 la Cinema ARTA. Gipsy Queen este povestea lui Ali, o mamă care emigrează din România într-o țară străină pentru a le oferi copiilor ei un viitor mai bun. Muncește până la epuizare, dar rămâne în picioare. Pentru copiii ei, luptă oriunde e nevoie — chiar și în ringul de box. Într-un subsol unde face curățenie, Ali regăsește un sac de box. În ring, regulile sunt clare și aceleași pentru toți. Boxul devine o metaforă a luptei corecte, într-o lume în care șansele nu sunt în afara lui. Când viața o aduce într-un punct critic, boxul devine singura cale prin care poate lupta pentru a-și păstra copiii lângă ea și pentru a le proteja viitorul.

🎲 Music Bingo Every Thursday de la ora 18:00 la YOLKA.

🖼️ Vernissage of the exhibition The Briefness of Being signed by the artist Ioan de Moisa de la ora 18:30 la Meron Gallery. Expoziția trasează o hartă a vulnerabilității și a speranței discrete, unde dispariția nu înseamnă un sfârșit absolut, ci un mod de transformare. Pentru a parcurge aceste spații este nevoie de încetinirea privirii și de acceptarea fragilității ca o condiție fundamentală a existenței contemporane. The Briefness of Being devine astfel o meditație asupra fragilității și interconexiunii. În fața imensității, ființa este efemeră; în fața întregului, fiecare parte rămâne insuficientă. Și totuși, tocmai în această insuficiență se desfășoară posibilitatea sensului. În efemeritate se ascunde intensitatea, iar în fragment, promisiunea unei totalități care, deși niciodată complet vizibilă, poate fi totuși profund simțită.

🎥 Seară de film altfel la Kuib (pe bază de înscriere) de la ora 19:00. În fiecare joi, se proiectează câte un episod din Amintiri din epoca de aur, o colecție de mici povești care surprind viața de zi cu zi în România anilor ’80, cu umor fin, ironie și momente care te fac să zâmbești sau să reflectezi.

🎶 Mock Surprise – Thumb (Single Release) w/Rotko (cu bilet) de la ora 19:00 la Machines Venue. Mock Surprise este un cvartet energic de rock alternativ, format în 2019. Îmbinând genuri și influențe diverse, acești băieți aflați în jurul vârstei de douăzeci și ceva de ani caută mereu noi direcții și sunete pe care să le folosească pentru a-și ascunde înclinațiile pop. Rotko este o trupă nou-nouță de art rock/ alternative/ electronic din Cluj-Napoca, a cărei muzică este puternic definită de sintetizatoare modulare, tobe electronice și chitare distorsionate, creând un stil unic, marcat de o atmosferă melancolică și science-fiction, alături de versuri cu tentă retrospectivă.

🎥 Avanpremieră în prezența echipei: UN LOC SIGUR | Regia Cecilia Ștefănescu (cu bilet) de la ora 20:00 la Cinema Victoria. Două cupluri se bucură de o vacanță liniștită vara, într-un sat pe malul mării din Bulgaria. Totul se schimbă odată cu apariția lui Vladimir, un bărbat misterios care tulbură dinamica grupului.

Bonus: Conferința „Înfloritoare” de la ora 18:00 la Wonderland Resort. Un eveniment dedicat femeilor și sprijinirii mamelor aflate în situații dificile, parte a campaniei naționale „Adoptă o mamă”. Intrarea este gratuită, dar trebuie să-ți iei un bilet cu valoare zero de pe Eventbrite. Ideea e simplă: vii la conferință, asculți povești și discuții utile despre leadership și curaj, iar dacă poți, aduci cu tine și un cadou pentru o mamă care nu e obișnuită să primească nimic de 8 martie.

Vineri, 6 martie

📖 Lansare de carte și sesiune de autografe: Alexandra Mureșan – „Copiii din casa de dinainte” de la ora 18:00 la Book Corner Librarium. Despre volum: „Alexandra Mureșan scrie o poezie vizuală, cu imagini puternice, dinamice, vii, ce se succed și captează rapid atenția. Când zic imagini puternice mă refer la cele care m-au bruscat și m-au făcut să mă mișc de pe un picior pe altul, să mă retrag ori să înaintez, când cu precauție, când cu exaltare, când pe vârfuri, când apăsând cu toată talpa, ca să-mi păstrez echilibrul, dar nu să mă înșurubez în el.” (Robert Șerban)

😊 Așa mi-a venit! | Show de comedie on the spot (cu bilet) de la ora 19:00 la Cinema Dacia. Patru comedieni urcă pe scenă și sunt provocați de către MC să treacă prin mai multe runde care le pun la încercare spontaneitatea, creativitatea și prezența de spirit, cu scopul de a stârni hohote de râs.

🎭 20 de ani în Siberia (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național Cluj. „Populația din Bucovina a făcut parte dintr-un plan de anihilare a românilor – trimiși ca soldați pe front în prima linie sau la muncă silnică în regiuni greu accesibile, unde se stingeau în condiții inimaginabile. Spectacolul nostru are datoria de a ne face să nu uităm niciodată asta. Să-i cinstim în fiecare zi pe eroii noștri, pe martirii noștri! Dacă vom reuși printr-un act artistic asta, înseamnă că munca noastră n-a fost în zadar! Ne înclinăm în fața acestor îngeri!” (Sorin Misirianțu)

😊 Stand-up Comedy “Nu încerca să înțelegi femeia” by Diana Roșca (cu bilet) de la ora 19:00 la Cinema „Florin Piersic”. Despre femei, bărbați, relații și momentele alea când te uiți în oglindă și spui: „Nici eu nu știu ce vreau, dar sigur vreau ACUM.”

🎥 Proiecție cu QUIZ trivia & stand-up: Milionarul vagabond (cu bilet) de la ora 19:30 la Cinema Victoria. Urmărește viața lui Jamal, un tânăr crescut în mahalalele din Mumbai care ajunge în finala show-ului „Who Wants to Be a Millionaire?”.

🎭 Infernul lui Dante (cu bilet) de la ora 20:00 la MINA Cluj. Inspirat din Divina Comedie de Dante Alighieri, spectacolul te prinde din primele secunde și nu-ți mai dă drumul: actorii joacă printre spectatori, publicul devine parte din poveste, iar pereții pulsează cu picturile lui Ovidiu Avram. Timp de o oră, intri într-un univers misterios, visceral, profund. Te lovește jocul actoricesc. Te apasă muzica. Te învăluie proiecțiile. Pleci alt om.

Sâmbătă, 7 martie

🎥 Victoria 4+ Cinema cu joacă și aventură: Cu un pic de efort | Scurtmetraje nonverbale cu atelier (cu bilet) de la ora 10:00 la Cinema Victoria. Povești fermecătoare: o pisică poștaș care are de livrat o scrisoare fără destinație, un rege și o regină în căutarea sămânței perfecte pentru un copil, un omuleț de buzunar care ajută un orb să se descurce și o prietenie de neprețuit dintre un urs și o pasăre. După fiecare scurtmetraj lumina se aprinde în sala de cinema şi povestiți despre ce ați vǎzut, vă și jucați, iar la final folosiți pentru socializare foaierul cinematografului.

🎶 No network, cel mai nou spectacol de percuție neconvențională | Teatrul Muzical Ambasadorii (cu bilet) de la ora 12:00 la Opera Națională Cluj. Ritm. Energie. Percuție neconvențională. Ce fac artiștii Teatrului Muzical Ambasadorii când nu au rețea? Cu mături, butoaie de plastic, frapiere, pungi sau pubele ei creează „No Network”, un spectacol despre lumea selfie-ului și a internetului, despre o realitate virtuală și ireală în care trăiesc din ce în ce mai mulți tineri. Morala care se desprinde pe parcursul acestei piesei este că tehnologia are utilitatea ei, atât pentru copii, cât și pentru adulți, dar aceasta trebuie folosită în mod responsabil, astfel încât să nu ajungă să pună stăpânire pe cel utilizator.

🎭 DISNEILEND (cu bilet) de la ora 19:00 la Centrul de Creație Maidan. Pornind de la faptele din viața reală a unui deținut din România, regizorul spectacolului Disneilend, împreună cu actorii și dramaturgul, au creat o poveste pe care, urmărind-o, spectatorii vor parcurge un adevărat carusel de senzații și de emoții. Finalul surprinzător îi va lăsa cu întrebări fundamentale legate despre etichetele pe care le punem oamenilor, de distanțele care ne despart și de umanitatea care ne apropie.

🎭 Abigél (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Maghiar de Stat. În timpul anilor tulburi ai celui de-al Doilea Război Mondial, o tânără fată pășește într-o lume nouă: Georgina Vitay este trimisă brusc de tatăl ei la școala de fete Matula, unde o așteaptă reguli stricte și nenumărate întrebări. De ce trebuie să fie despărțită de cei dragi? în cine poate avea încredere într-o epocă în care fiecare secret poate salva o viată? Speranța este întruchipată de un ajutor invizibil: Abigél, misterioasa statuie de piatră la care elevele pot apela întotdeauna pentru a primi încurajare.

🎶 3 Sud Est – Amintiri pentru o viață (cu bilet) de la ora 20:00 la Cinema Teatru „Florin Piersic”. Legendara trupă 3 Sud Est pornește în turneul național „Amintiri pentru o viață”, dedicat generațiilor care au crescut cu hiturile lor, dar și noilor fani care le descoperă muzica.

🎶 Bosquito (cu bilet) de la ora 20:00 la FORM Space.

🎶 ADDA – Sunteți femei (cu bilet) de la ora 20:00 la CHIOS Social Lounge. Un concert intim, plin de sensibilitate, putere și adevăr spus pe note muzicale.

🎶 Direcția 5 (cu bilet) de la ora 22:00 la Euphoria Music Hall.

Duminică, 8 martie

🎭 Ursul păcălit de vulpe (cu bilet) de la ora 11:00 la Cinema Mărăști. Povestea pornește de la imaginea vulpii, care stă cu botul întins pe labe, epuizată după o noapte în care nu a reușit să găsească niciun pic de hrană, firul poveștii cooptează treptat un car tras de boi încărcat de pește, un țăran săritor, o babă guralivă și un urs tare pofticios.

🎨 Atelier de pictură pe mătase (cu plată) de la ora 11:00 la Studio de Fericire.

🖼️ Vernisaj: Salutări din România // Lucia Mărneanu de la ora 18:00 la REACTOR. „La final de 2013, era un tip în Piața Universității din București, un om – Alexandru Popescu, care făcea greva foamei pentru Roșia Montană. A ținut-o în total 22 de zile, era tot mai slab omul ăsta și nicio televiziune nu-l băga în seamă. De atunci, indiferent de proiectul ăla, eu am continuat să fac așa, neprogramat, nepremeditat, câte o chestie, un desen, un video pe tema asta: România. Practic, ce-am observat că fac e că iau clișee din cultura vizuală colectivă, de exemplu steagul Uniunii Europene sau logo-ul Coca Cola sau steagul lgbtq sau statuia lui Matei Corvin și le resemnific, le reinterpretez, mă joc cu ele. Între timp, lucrările astea s-au adunat și mi-am zis că ar fi cazul să fac o expoziție cu ele.” Poate fi vizitată în perioada 9-22 martie 2026.

😊 Improv Show de Ziua Femeii | Improbabilii de la ora 19:00 la ZIZ – Art and Social Area. Vor improviza: Ștefan Dragomir, Adela Mureșan, Tudor Pogăcean, Andrei Trofin și Alex Zaharia. Susținere: 50 RON, achitabil numerar la intrare, plata cu cardul nefiind disponibilă.

🎭 Un altfel di Harap-Alb (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național Cluj. De această dată, Harap-Alb pornește într-o aventură diferită, populată de figuri recognoscibile pentru publicul românesc, a cărei miză devine pe alocuri socio-politică. Astfel, eterna luptă dintre bine și rău se traduce în confruntarea directă a cinstei cu corupția, a culturii cu ignoranța și a implicării civice cu nepăsarea. Înfrângerea Împăratului Roș – în noua versiune un baron local care, de sub straturile de distorsionare satirică, ne amintește de fantomele ce bântuie prezentul și trecutul recent românesc – are deci un efect terapeutic, arătându-ne finalul fericit pe care l-am putea trăi dacă am acționa în spiritul unei solidarități colective.

🎶 10 Ani de Oameni Singuri – Musai Soundworks (intrare liberă) de la ora 20:00 la Atelier.

🎶 The Motans (cu bilet) de la ora 21:00 la Euphoria Music Hall.

🫱🏻‍🫲🏻 Unde poți da o mână de ajutor.

Alătură-te comunității „O Masă Caldă” și ajută la pregătirea și distribuirea hranei celor care au nevoie. Ca voluntar, vei participa la pregătirea alimentelor, gătit, spălatul vaselor și distribuirea caserolelor, fără să fie nevoie să știi să gătești – vei fi instruit/ă și vei primi bonetă, halat, mănuși și mască. Siguranța este prioritară: purtăm mască, păstrăm distanța, respectăm igiena și rămânem acasă dacă avem simptome. Înscrie-te aici, singur sau împreună cu prietenii sau colegii tăi.

***

Fii voluntar la TEN-Cluj și contribuie la schimbarea vieților tinerilor. Organizația caută profesori pentru orele de limba română din programul gratuit Povești de succes, pasionați de științe pentru Clubul de Științe și pe oricine are alte talente pe care le poate transforma în activități pentru copii și adolescenți. Vei câștiga experiență practică, certificat de voluntar și șansa de a face o diferență reală. Activitățile au loc la Cluj-Napoca, în zona Grigorescu, Str. Tebei. Mai multe informații: Tel. 0727 388 633, email: office@ten-cluj.ro. Înscrie-te aici.

📌 Poate nu știi: de două ori pe lună trimit Coolturalist, newsletterul cu noutăți din artă și cultură, interviuri cu artiști și oameni talentați care au avut curaj să urmeze drumuri mai puțin bătătorite (de la care ai ce învăța) și recomandări de ce să mai citești, vezi sau încerci. Te poți abona aici.

Ce alte evenimente știi că au loc în săptămâna care urmează la Cluj? La care dintre cele de mai sus plănuiești să mergi? Scrie-mi în comentarii.

Să ne citim cu bine! 🌞

Fanii Twenty One Pilots din România au parte de o întâlnire anticipată cu trupa înainte de concertul din vară de la Electric Castle. Filmul-concert Twenty One Pilots: More Than We Ever Imagined ajunge în cinematografe cu câteva luni înainte ca artiștii să urce pe scenă la ediția festivalului programată între 16 și 20 iulie, pe domeniul Bánffy din Bonțida.

Producția documentează unul dintre cele mai importante momente recente din cariera trupei: concertul susținut în Ciudad de México, parte din turneul The Clancy World Tour, în fața a 65.000 de spectatori. Filmul urmărește nu doar spectacolul în sine, ci și culisele: sosirea în Mexic, presiunea pregătirilor și reflecțiile artiștilor despre relația cu publicul. Pe lângă imaginile de pe scenă, apar și momente personale cu Tyler Joseph și Josh Dun, într-un registru mai intim.

Regizat de Mark C. Eshleman, directorul artistic al trupei, filmul încearcă să redea cât mai fidel energia unui concert live: cadre aeriene ample, imagini din mijlocul publicului și camere montate pe scenă, pentru o experiență cât mai apropiată de cea din fața artiștilor.

Twenty One Pilots: More Than We Ever Imagined rulează între 25 și 28 februarie în rețelele Cinema City, Cineplexx și Cinemax din toată țara. Biletele pot fi cumpărate online sau direct din cinematografe, iar fiecare bilet oferă și șansa de a câștiga două abonamente General Access cu camping pentru ediția 2026 a festivalului.

Întâlnirea din sala de cinema e doar preludiul: Twenty One Pilots vor urca pe scena celei de-a 12-a ediții Electric Castle cu piese cunoscute precum „Stressed Out” și „Ride”, dar și cu materiale de pe cel mai recent album, Breach, lansat în septembrie 2025 și intrat direct pe primul loc în topul Billboard 200. Pentru cei care nu și-au asigurat încă prezența la festival, abonamentele sunt disponibile pe electriccastle.ro.

Am fost vineri seară la „Romeo și Julieta. Rock Story”. Doamne, ce spectacol, ce coregrafie bogată, ce mișcări, câte emoții. Mi-a plăcut nespus potrivirea dintre muzica trupei Queen și balet. A fost altceva, diferit, nou, proaspăt, viu.

Las aici perspectiva coregrafului, că am rezonat cu ea:

„Ca primă imagine, spectacolul îi arată pe toți performerii ca tineri îndrăgostiți, pentru a face clar faptul că toți suntem Romeo și Julieta în momentul în care pășim pe drumul iubirii care, în ciuda a tot ceea ce se întâmplă, reprezintă astăzi adevărata și poate singura revoluție.

Le-am cerut dansatorilor energie maximă în fiecare moment al baletului și mai ales în finalul tragic, pentru că nu am vrut să pară o dovadă a cât de greu este să te protejezi și că nimic nu se poate face în fața emoțiilor și în fața destinului, ci am vrut să arăt că șocul, chiar dacă violent, al iubirii este întotdeauna și în orice caz viață.” – Marcello Algeri

***

Teatrul Național Cluj a anunțat recent programul pentru luna martie. Să-ți iei bilete din vreme, mai ales la spectacolele din Studio Euphorion, că se vând repede.

Dă mai departe ediția de azi și prietenilor tăi și fii primul din gașcă care află ce mișcă prin oraș și vine cu veștile bune.

Luni, 23 februarie

🖼️ Echoes of Arrival || expoziție colectivă de la ora 10:00 la La Cave. Prin intervenții care activează lumina, sunetul, imaginea și materialitatea, expoziția construiește un spațiu al întâlnirii directe, în care mediul acționează asupra corpului și atenției. Impactul nu este univoc, ci fragmentat, produs prin intensități diferite care se suprapun și se influențează reciproc.

📖 Serile Idea – De ce să mai iubim bărbații? de la ora 18:00 la Book Corner Librarium. Lucrarea lui Manon Garcia, Cum să trăim cu bărbații, este jurnalul filosofic al procesului Pelicot, care s-a desfășurat la Avignon în toamna lui 2024. Un proces pe care victima, Gisèle Pelicot, victima violurilor puse la cale de soțul ei, Dominique Pelicot, timp de peste zece ani, a dorit să-l facă public. O decizie extraordinar de curajoasă a unei femei sedate pentru a fi abuzată și violată de peste șaptezeci de bărbați din toate categoriile sociale și de toate vârstele. Curajoasă, pentru că a permis expunerea în sala de judecată a multora dintre înregistrările video ale actelor de viol realizate cu multă meticulozitate de soțul ei, pentru că a acceptat să se expună pe ea însăși în acele posturi degradante pentru a transmite un mesaj puternic tuturor femeilor și bărbaților din lume. Invitatele noastre la dezbatere, Dana Coțovanu, Laura T. Ilea și Oana Mateescu vor încerca să răspundă la aceste întrebări și la cele ale moderatoarei, nimeni alta decât traducătoarea cărții.

🎭 Maitreyi (cu bilet) de la ora 19:00 la Casa de Cultură a Studenților. Un spectacol cu actori consacrați și cunoscuți publicului larg ,vine acum cu trăiri autentice și sentimente pure, să pună în scenă conflictul dintre rațiune și simțire. Povestea de dragoste imposibilă dintre Maitreiy și Allan, este despre Occident și Orient, despre sfidarea convențiilor sociale prin iubire totală. O iubire care apare de niciunde, se compune și mai apoi se descompune brusc și abuziv datorită societății, familiei și diferențelor culturale, lăsând în urmă ani de cuvinte și sentimente nerostite, neîmplinite.

🎶 Gala cântecelor de munte de la ora 19:30 la Kârciuma. O seară plină de bucurie, armonie și suflet, pentru a celebra muzica de munte în cea mai frumoasă formă a ei. Pe scenă vor urca artiști îndrăgiți, care te vor purta cu glasul și chitara prin povești, doruri și bucurii.

🎥 Beléd estem / Mi-ai căzut cu tronc | avanpremieră și Q&A (cu bilet) de la ora 20:00 la Cinema Victoria. Eszter este o actriță de succes care joacă rolul principal într-o comedie romantică din anii 1990, alături de Bálint. În viața reală, însă, cei doi actori nu se suportă unul pe celălalt. La sfârșitul filmărilor, Eszter suferă un accident și cade în amnezie din cauza unei leziuni la cap. Și, ca și cum asta nu ar fi fost de ajuns, se dovedește că ea a confundat povestea filmului cu realitatea: Eszter crede că trăiește în anii 1990, că este coafeză și că este îndrăgostită de Bálint. Medicul ei prescrie menținerea ei în această stare mentală, pentru a nu-i compromite stabilitatea emoțională. Cu toate acestea, în timp, ei își dau seama că menținerea iluziei anilor 1990 este mult mai dificilă decât au crezut inițial. Situația nu este ușurată de încăpățânatul Bálint și logodnicul lui Eszter, care vrea să-și recupereze mireasa cât mai curând posibil.

🎭 Édes Anna (cu bilet) de la ora 20:00 la Teatrul Maghiar de Stat. „…nu există decât umanitatea și este o crimă mai mare decât omorul să fii inuman, să fii nepoliticos, să fii arogant, pentru care nici măcar un cuțit nu constituie o pedeapsă suficientă, în timp ce cea mai mare virtute este o gândire, o inimă pură, care merge la miezul problemei, pentru că nu există nimic mai important, nimic mai radical, pe care îl putem face aici, pe pământ” – scria Dezső Kosztolányi la trei ani după crearea romanului său Édes Anna, în 1929. Dar acum? În 2023? Ce înseamnă astăzi umanitatea și ce înseamnă inumanitatea? Care este cel mai mare păcat astăzi și care ar fi cea mai mare virtute?”

🎲 Quiz Night By QuizForGeeks (cu înscriere) de la ora 20:00 la Euphoria Music Hall.

Marți, 24 februarie

🖼️ A -EYEsight | Miruna Morțe la Camera. A -EYEsight cuprinde o serie de fotografii digitale surprinse în timpul călătoriilor cu mașina. Cu ajutorul inteligenței artificiale și a programului Midjourney, acestea au fost transformate în video-uri individuale, ulterior montate tradițional. Materialul video rezultat proiectează granița dintre realitatea peisajului și încercările IA de a genera tranziții cât mai verosimile, care să mimeze motric intercalarea priveliștilor și a anotimpurilor.

🖼️ In My Heart’s Kitchen de la ora 14:00 la Casa Tranzit. De unde provin aromele care modelează imaginația lui Müzeyen, un bucătar dintr-o familie de turci bulgari din regiunea Ludogorie? Ce etichetă îi transmite Velichka Obreykova, absolventă a Conservatorului din Viena, nepoatei sale când, după 9 septembrie, odată cu fabricile familiei lor proeminente din Plovdiv, le este luată și bucătăria de acasă? Ce face ca rețeta unei ciorbe iconice de burtă dintr-un mic restaurant romani să fie atât de rezistentă la trecerea timpului încât, chiar și după 26 de ani, niciun condiment nu a fost schimbat?

🖼️ Îngeri bătrâni: ilustrații din cartea lui Timothy Stanley, Măiastra de la ora 15:00 la Galeria Parter. Îngerii Bătrâni pornește din Măiastra — romanul experimental al artistului Timothy Stanley — și se extinde într-o expoziție care pune în tensiune desenul, sculptura, memoria și ficțiunea. Vernisajul coincide cu lansarea cărții, în prezența autorului. Scrisă sub identitatea fictivă a lui Dr. Igor Gyalakuthy, Măiastra ia forma unor texte academice imaginare, semnate de un istoric de artă român retras, aflat într-o cursă cu timpul și cu propriile limite. Cartea funcționează ca un gest de recuperare, dar și ca un act de fricțiune: o istorie a artei spusă subiectiv, fragmentar, împotriva narațiunilor oficiale și a uitării post-comuniste.

🎥 India Song | CultClassics (cu bilet) de la ora 17:30 la Cinema ARTA. Protagonista filmului este o femeie foarte frumoasă și bogată, care trăiește în India colonială a anilor ’30, într-o lume plină de petreceri și lux. În ciuda acestei vieți privilegiate, filmul explorează singurătatea ei profundă simțită ca un gol interior. Iar în ciuda mariajului cu ambasadorul Franței în India, Anne-Marie are relații amoroase multiple, pe care soțul ei le tolerează. Legăturile ei sunt fragmentate, incerte și mai mult povestite decât arătate explicit.

🗣️ Ultimul curs – lect. univ. dr. Andrea Chiș (pe bază de înscriere) de la ora 18:00 la Casa de Cultură a Studenților. Întâlnirea, denumită sugestiv Ultimul Curs, oferă unui public mai numeros accesul la un ultim curs festiv susținut într-o manieră reinterpretată de una dintre vocile contemporane din Justiția română, din dorința de-ai celebra lect. univ. dr. Andrei Chiș parcursul profesional și de a-i recunoaște meritele și impactul avute asupra societății românești.

🗣️ Arta de a iubi & a primi iubire | Afternoon Ritual & Workshop Experiențial cu psih. Oana Mărcuș (cu plată) de la ora 18:00 la Madrugada, str. Horea, nr 9. Evenimentul aduce un concept internațional inspirat din tradiția britanică a celebrului afternoon tea – un ritual al încetinirii, al conversației autentice și al prezenței. Mai mult decât o simplă gustare, experiența devine un spațiu al conexiunii, desfășurat în etape culinare rafinate: finger food sărate, gemuri și tartinabile fine, deserturi delicate și ceai la alegere. În cadrul întâlnirii are loc workshopul experiențial „Cum iubim și cum ne lăsăm iubiți”, susținut de Oana Mărcuș, dr. în Psihologie și psihoterapeut de cuplu (metoda IMAGO), unde participanții explorează tiparele relaționale și modalități de a construi relații mai conștiente și mature. Evenimentul este deschis femeilor și bărbaților, în cuplu sau singuri, se desfășoară într-un grup restrâns de 25 de persoane, iar investiția este de 149 lei/persoană.

🎭 A douăsprezecea noapte sau cum doriți (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național Cluj. Viola, o tânără naufragiată pe țărmul misterioasei Ilirii, convinsă în mod eronat de moartea fratelui ei geamăn, decide să își trăiască doliul deghizată în haine bărbătești și trezește, astfel, afecțiunea inabordabilei Olivia, în timp ce ea însăși suspină după noul său stăpân, ducele Orsino. Apariția geamănului pierdut, Sebastian, adâncește confuzia și, totodată, rezolvă dilemele romantice ale protagoniștilor.

🎭 Marile A – un cabaret despre adicție (cu bilet) de la ora 20:00 la Stația Teatru/ Muzical. MC Pasiune, cunoscut fanilor din Marele B – cabaretul despre burnout, are acum probleme mari cu consumul de substanțe. Mai ales cu ceva foarte nasol numit SPER – sperăm că nici n-ați auzit de el. Așa că are nevoie (din familie, din bloc, din partea statului, din mare) de un Salvator sau o Salvatoare. Cine credeți că va fi, oare?

🎭 IMPRO SHOW cu trupa „Pe moment” (intrare liberă) de la ora 20:00 la Atelier Cafe.

Dacă CooltCluj îți face inboxul mai interesant și te ajută să rămâi aproape de artă și cultură, orice donație e un mic cadou care mă ajută să duc mai departe acest proiect.

Miercuri, 25 februarie

😊 Stand-up Comedy cu Sorin Pârcălab, Toma și Cristi Popesco | PARȚIAL ADEVĂRAT Early Show (cu bilet) de la ora 18:00 la Casa de Cultură a Studenților.

📷 Povestiri fotografice: Ceea ce rămâne – șapte istorisiri în imagini de la ora 18:00 la Biblioteca Județeană. Alături de Dora Trușcă, fotografă pasionată de tradiții și meșteșuguri, vom descoperi șapte istorisiri despre oameni, locuri și ritualuri care încă respiră memoria timpului. Un fierar antic și flacăra creatoare, o țesătoare și urzeala timpului, un olar ce modelează destine, un creator de măști ce dă chip miturilor, prind viață alături de dansul Fugii Lolelor, sunetul mocăniței Huțulca și memoria apei Morii lui Mecleș, toate unite de dorința de a nu uita cine suntem. O explorare poetică a patrimoniului viu, spusă prin imagini și povești.

🎭 Sonia ridică mâna – premieră (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național Cluj.

🎥 Proiecție specială cu dezbatere Politică la minut: Persepolis (2007) | Libertatea de exprimare (cu bilet) de la ora 19:30 la Cinema Victoria. Prin ochii personajului principal, Marjane, o fetiță precoce și directă în vârstă de 9 ani, vedem cum speranțele oamenilor sunt zdrobite pe măsură ce fundamentaliștii preiau puterea – forțând femeile să poarte văl și întemnițând mii de oameni. Inteligentă și neînfricată, ea îi fentează pe “gardienii sociali” și descoperă muzica punk. Dar din momentul în care unchiul ei este executat fără sens și bombele încep să cadă peste Teheran în razboiul dintre Iran și Irak, frica de zi cu zi ce însoțește traiul în Iran devine palpabilă. Urmat de o discuție despre informație și libertatea de exprimare cu Răzvan Petri și Adamescu Vlad de la Politică la minut.

Joi, 26 februarie

🗣️ Social Impact Club: Comunitatea antreprenorilor și Economiei Sociale (pe bază de înscriere) de la ora 17:45 la Cluj Hub. ONG-uri & Antreprenori Sociali: Cum transformi intenția bună în impact care rezistă. Afli: cum gestionezi presiunea financiară fără să-ți pierzi misiunea, cum construiești proiecte cu identitate clară, nu doar campanii punctuale și cum duci povestea potrivită, către oamenii potriviți. Speakeri: Geanina Simion, Creative Director & Brand Strategist, Managing Partner la Progressive Advertising și președinte Niște Oameni; Elena Nicolae, Director executiv Fundația Comunitară Cluj, jurnalist de profesie, cu peste 20 de ani experiență în comunicare și Andrei Pop, Președinte Inceptus România, antreprenor social și manager de proiect.

🗣️ Nuit des Idées – La Fabrique des Récits (acces liber) de la ora 18:00 la Institutul Francez. Discuția dintre Gnimdéwa Atakpama, expert media din Togo, și Bianca Bartoş, specialistă în literatură franceză, analizează noile forme narative modelate de tehnologia digitală. Între analiză critică și perspective încrucișate, această dezbatere pune în lumină tensiunile, complementaritățile și perspectivele de viitor ale creației literare în era digitală. Discuție în limba franceză cu traducere în limba română.

📖 Lansare de carte și sesiune de autografe: „Meserii nerecomandate femeilor” de Gabriela Adameşteanu de la ora 18:30 la Book Corner Librarium. Despre volum: „Meserii nerecomandate femeilor este o carte de memorialistică remarcabilă, singulară în literatura română. Gabriela Adameșteanu lucrează cu temele majore ale universului ei artistic, întoarse spre propria viață: feminitatea și familia (câte bariere sunt până la a simți încrederea și apropierea pe care le promit). La ele se adaugă sinuozitățile condiției de scriitoare. Povestindu-și biografia, cu farmecul epic deja cunoscut (în care intră necruțarea, aici de sine), autoarea încearcă s-o facă inteligibilă prin intermediul amintirilor personale și prin explicații furnizate de o istorie convulsivă. Este o carte despre trecut (ca orice carte de memorii), îndreptată decis spre viitor.” (Sanda Cordoș)

🎭 SAVAGE/LOVE – spectacol invitat (cu bilet) de la ora 19:00 la Centrul de Creație Maidan. Putem să iubim fără să ne pierdem identitatea? Poate fi suferința o dovadă a faptului că suntem vii într-o lume în care toate alegerile noastre au un răspuns care e doar la un click distanța? Care e distanța dintre mine și cel/cea pe care pretind că o iubesc? Când încep cuvintele celuilalt să doară? De ce trăim iubirea pe fast forward și absența ei într-un slow-down repetitiv, aproape obsesiv? Îl înlocuim pe cel iubit în secunda în care el sau ea devin prea mult, doar că să putem să ne confirmăm că noi am fost „prea puțin”. Nici eu, nici el, nici ea nu mai dorim să depunem efortul de a-l înțelege pe celălalt și ne amintim doar ceea ce a fost frumos pentru a nu ne asuma propriile ratări în iubire. Suntem „friends with benefits”, deși știm prea bine că suntem „friends living with the consequences of our own actions and words”. Visăm, dormim, iubim în absența celuilalt pentru ca mai târziu să îi blamăm absența, îl uităm, îi negăm existența, îi returnăm „seen at”-ul pentru că cel care nu răspunde câștigă. Umblăm goi în căutarea unei iubiri care să ne dizoce interiorul ca să mai putem spera încă o zi că totul poate fi posibil.

🎭 Curs de improvizație teatrală (cu plată) de la ora 19:00 la Școala de Teatru Allegria. Improvizația nu este doar teatru. Este un antrenament real pentru viață: pentru momentele în care nu știi ce să spui, când trebuie să reacționezi rapid, când apare emoția, frica sau blocajul. Acest curs te ajută să fii mai prezent, mai liber și mai încrezător – pe scenă și în viața de zi cu zi.

🎥 Seară de film altfel (pe bază de înscriere) în fiecare joi de la ora 19:00 la Kuib Art Studio. Imaginează-ți o seară de film diferită: te așezi pe o canapea super confortabilă, savurezi un ceai sau un pahar de vin, urmărești un film timp de o oră și apoi împărtășești impresii și povești cu ceilalți. În fiecare joi se proiectează câte un episod din Amintiri din epoca de aur, o colecție de mici povești care surprind viața de zi cu zi în România anilor ’80, cu umor fin, ironie și momente care te fac să zâmbești sau să reflectezi.

🎭 Elling (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național Cluj. Povestea emoționantă a prieteniei dintre cele două personaje principale: Elling și Kjell Bjarne. Acești doi bărbăți singuratici sunt înspăimântaţi de ideea de a intra în contact cu viaţa socială, iar spectacolul prezintă drumul integrării într-o normalitate care le e străină celor doi inocenți, marginalizați de propria lor istorie personală și familială. Un drum spre împlinire, plin de momente comice şi de o profundă tandreţe umană.

🎶 Vița de Vie (cu bilet) de la ora 20:00 la FORM Space.

🎥 PROIECȚIE: Calea Dragonului. Odiseea din Carpații României de la ora 20:00 la Amfiteatrul Facultății de Geografie, Strada Clinicilor 5-7. Povestea unei călătorii fizice, emoționale, spirituale și mentale a întregului arc carpatic străbătut cu toată inima. Proiecția reprezintă “… o călătorie către inima mea”, după cum a afirmat realizatorului evenimentului, Horațiu Farcaș.

Vineri, 27 februarie

🛍️ Ziua 1 | Iarmaroc la Oraș – Ediția specială de Mărțișor (intrare liberă) în perioada 27 februarie-1 martie la Casa Numaa. Ce găsești la IARMAROC la Oraș: o mulțime de mărțișoare de autor, gourmet & delicii locale, făcute cu grijă, obiecte pentru casă care aduc personalitate spațiului tău, artă & ilustrație pentru pereți sau pentru suflet, vestimentar & bijuterii create independent, cosmetice naturale, realizate în serii mici.

📖 Lansare de carte la Cluj: Instinct de supraviețuire de Mircea Pricăjan de la ora 18:00 la Book Corner Librarium. Despre carte: Un băiat neastâmpărat se apropie nepermis de mult de o prăpastie, altul își rupe o mână căzând în timp ce cască ochii după un avion, iar o fetiță urmărește vrăjită un episod din serialul de desene animate Sofia Întâi. Par lucruri cât se poate de firești în viața unui copil, însă toate aceste situații – ca și celelalte din volum – au în spatele lor lumea disfuncțională a adulților, aflați într-o continuă pendulare între ce a fost și ce va fi și niciodată atenți la ceea ce există în jurul lor. Iar când acești adulți intră în acțiune, mânați de instinct și dorință, nu fac decât să-și arate fragilitatea în fața adevărurilor cu care se confruntă.

🗣️ Room for Poetry – Cerc de poezie (pe bază de înscriere) de la ora 18:30 la librăria Bookstory. Acest eveniment este pentru tine dacă: îți place poezia – fie că citești, scrii sau ești curios de versuri, vrei să interacționezi cu alți iubitori de poezie, vrei să vorbești din inimă despre poezie, fără analize și judecăți. Pe parcursul evenimentului vă veți cunoaște, veți citi poezii în cerc și veți vorbi despre ce vor trezi în voi poeziile auzite. Tema din 27 februarie: iubire cu de toate. Pentru că e miezul atâtor poezii, luăm iubirea la o degustare fină, nu doar romantică, nu doar melancolică ci și prin părțile brăzdate de exasperare, ondulate de umor și căptușite de erotism. Toate ca o sărbătoare a iubirii care nu mai încăpea în poeți și trebuia pusă pe foaie, spre deliciul nostru.

🗣️ Invisible Conversations – Seară de conectare autentică: Relația cu familia (cu bilet) de la ora 18:30 la Education Studio. La această serie de evenimente veți purta discuții pe teme introspective cu alți participanți, dar există un detaliu… Toți participantii vor fi legați la ochi timp de o oră.

🕺🏻 UNDuiri Dansante #2: Hip Hop Grooves (cu bilet) de la ora 19:00 pe str. Câmpina, nr. 64. UNDuiri Dansante e party-ul unde dansul nu e despre cum arăți, ci despre cum te simți. Apoi pe tot parcursul serii poți bea o bere sau un prosecco ca tot omu’, poți face o pauză pentru o poveste sau te poți întoarce la dans când simți tu. Petrecerea dansantă o să aibă loc între 19:00 – 21:30, apoi e pe free flow, poți să mai stai la o poveste, la socializare sau să mai propui o piesă.

🎭 Schindler (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național Cluj. „Schindler este o comedie de idei, construită în jurul unei dualități aparent ireconciliabile: două personaje, două perspective, două lumi în coliziune. Un sofisticat joc de-a șoarecele și pisica, în care identitățile se răstoarnă, iar raporturile de putere se reconfigurează în mod neașteptat. Piesa explorează întâlnirea dintre două generații despărțite de un abis tehnologic, cultural și axiologic, surprinse într-un dialog tensionat, unde ironia și subtextul devin arme subtile. Pe un fundal poetic, balansând între morală și interes, adevărul rămâne o construcție fragilă, mereu negociabilă.” (Dragoș Pop)

🎶 Concert simfonic – dirijor Kaspar Zehnder (cu bilet) de la ora 19:00 la Auditorium Maximum.

🎶 Nightlosers (cu bilet) de la ora 19:00 la Machines Venue. De prin ‘94 încoace, Nightlosers a pus „blues-ul ardelenesc” pe harta genurilor muzicale. Acordurile serioase ale blues-ului american au fost piperate cu intervenții etno româno-maghiare și țigănești, montate în conformitate cu o imagine a formației desprinsă dintr-un film autoironic, în care un grup de „țărănoi bețivi” a ajuns întâmplător pe o scenă.

🎶 Taraful de la Vărbilău live (cu bilet) de la ora 22:00 la Euphoria Music Hall.

Sâmbătă, 28 februarie

🗣️ Creative Mornings Cluj with Daniela Dumulescu (pe bază de înscriere) de la ora 9:30 la Cloudflight Cluj. Psiholog Dr. Daniela Dumulescu este doctor în psihologie și lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A publicat cărți și studii dedicate psihologiei pozitive și sănătății emoționale și a susținut conferințe și programe de formare atât pentru specialiști, cât și pentru publicul larg. Tema globală a lunii este KOORSOO – a faint glimmer of hope. Un punct mic de lumină care apare tocmai atunci când totul pare să se fi estompat.

🎭 Elsa și prietenii – Spectacol pentru copii cu mascote si personaje (cu bilet) de la ora 11:00 la Casa de Cultură a Studenților. Elsa, cu puterile sale magice, curajoasa Anna, amuzantul Olaf, dar și Kristof împreună cu renul său prietenos, te așteaptă.

🗣️ Holding the Headlines: A space for mind, heart, and body in times of endless crises (pe bază de înscriere) de la ora 11:00 la Education Studio. A fi atent la știri poate stârni multe emoții, emoții care de multe ori nu își găsesc o modalitate sănătoasă de exprimare. De prea multe ori, discuțiile despre evenimentele curente se transformă în certuri frustrante sau se încheie cu ridicări neputincioase din umeri. În loc să încurajeze dezbateri sau căutarea de soluții, această întâlnire își propune să ofere un spațiu în care oamenii să înțeleagă și să poată exprima felul în care purtăm titlurile din presă în minte, în inimă și în corp. Inspirându-ne din principiile Comunicării Nonviolente și din „Work That Reconnects” al Joannei Macy, vom petrece timp în reflecție liniștită, dialoguri în perechi și jurnal personal contemplativ, pentru a explora și a exprima ce simțim trăind într-o perioadă marcată de crize, mari și mici.

🎥 Gipsy Queen | Discuție cu Linda Greta Zsiga, activistă romă (cu bilet) de la ora 17:45 la Cinema ARTA. „Gipsy Queen” spune povestea lui Ali, o tânără romă din București care, în tinerețe, a fost campioană la box. Acasă însă trăiește într-un mediu abuziv și traumatizant: soțul ei este violent fizic și verbal, iar viața lui Ali devine un coșmar. Într-o zi decide să fugă, își ia fiul și pleacă în Hamburg, Germania, pentru a-i putea oferi o viață mai bună. Aici muncește din greu, banii sunt puțini, iar existența ei se desfășoară mereu la limita sărăciei. Într-o zi descoperă un club de box și hotărăște să revină în ring, sperând să-și recapete demnitatea și independența. Linda Greta Zsiga este activistă pentru drepturile omului și pentru dreptul la locuire și una dintre cele mai puternice voci ale comunității rome din Pata Rât după evacuarea din 2010.

🎶 ORANGE JAZZ gathering de la ora 18:00 la Căminul Subcultural.

🎭 Masterclass: Arta Spectatorului | Spectacol de teatru de pub după piesa „Nézőművészeti Főiskola” (cu bilet) de la ora 19:00 la Planetarium. Spectacol în limba maghiară, cu subtitrare în limba română. Masterclass: Arta Spectatorului nu este unul dintre acele numeroase cursuri miraculoase care promit o viață mai bună sau o nouă profesie. Acest masterclass promite renașterea vieții teatrale — nu doar pentru tine, ci pentru întreaga societate. Cheia unei vieți teatrale înfloritoare nu este altceva decât formarea profesională a spectatorilor. Deși nu oricine poartă în el chemarea de a fi spectator adevărat., noi ne-am asumat misiunea de a oferi o șansă tuturor celor care privesc, dar nu văd; care stau așezați în poziții greșite și duc o viață lipsită de catharsis — ca să devină adevărați artiști-privitori.

🎭 Minunata lume nouă a domnului Harpagon (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național Cluj. Harpagon (Radu Lărgeanu) își permite tot soiul de plăceri și excese, deoarece, pretinde el, este un om pe de-a întregul schimbat. Talentul și plăcerea de a strânge sume fabuloase fac ca banii să devină mai degrabă un premiu de perspicacitate decât un scop în sine. Personajul nu se limitează totuși să încheie tranzacții, ci antrenează publicul într-un joc de-a moralitatea, pe care o chestionează, o duce în derizoriu și o întoarce pe dos. În jongleriile lui retorice, limitele dintre bine și rău se reduc la o chestiune de perspectivă, deși sofisticarea aceasta nu este decât o spoială pentru realități monstruoase.

🎭 Marile A – un cabaret despre adicție (cu bilet) de la ora 20:00 la Stația Teatru/ Muzical. MC Pasiune, cunoscut fanilor din Marele B – cabaretul despre burnout, are acum probleme mari cu consumul de substanțe. Mai ales cu ceva foarte nasol numit SPER – sperăm că nici n-ați auzit de el. Așa că are nevoie (din familie, din bloc, din partea statului, din mare) de un Salvator sau o Salvatoare. Cine credeți că va fi, oare?

🛍️ Ziua 2 | Iarmaroc la Oraș – Ediția specială de Mărțișor (intrare liberă) în perioada 27 februarie-1 martie la Casa Numaa. Găsești o mulțime de mărțișoare de autor, gourmet & delicii locale, făcute cu grijă, obiecte pentru casă care aduc personalitate spațiului tău, artă & ilustrație pentru pereți sau pentru suflet, vestimentar & bijuterii create independent, cosmetice naturale, realizate în serii mici.

Duminică, 1 martie

👧🏻 Kids Sundays – Atelier Mărțișoare hand-made (pe bază de înscriere) începând cu ora 11:00 la Iulius Mall. Cei mici vor descoperi și semnificația tradiției mărțișorului, iar la final vor pleca acasă cu propriile creații, gata de dăruit celor dragi.

🎥 Romería + discuție cu psihoterapeut Mădălina Milaș | Ecrane Interioare (cu bilet) de la ora 16:00 la Cinema ARTA. O poveste caldă despre familie, iubire și nevoia de a înțelege de unde venim pentru a putea merge mai departe, filmul ne amintește că prezentul nostru are ramificații în trecut, de care nu suntem întotdeauna responsabili, dar pe care trebuie să învățăm să le acceptăm.

🧠 Grup de dezvoltare personală prin Psihodramă de la ora 18:00 pe str. George Barițiu 22. Acest grup de terapie prin psihodramă îi întâmpină pe adulții care: se simt blocați în tipare emoționale repetitive sau dinamici relaționale, experimentează anxietate, depresie sau izolare socială, navighează prin recuperarea după traume, vindecarea de dependențe sau tranziții majore în viață, vor să își îmbunătățească abilitățile de comunicare și stabilire a limitelor, tânjesc după o conexiune mai profundă și înțelegere a lor și a celorlalți, preferă învățarea prin experiență

🎭 O scrisoare pierdută în concert (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național Cluj. Veșnicele interese de partid, mai presus de orice simț civic sau moral, dramele pasionale de culise, furtișagurile mereu scuzabile și slugărnicia în fața celor de la putere, patriotismul găunos, dar și naivitatea tâmpă și permanenta stare de ebrietate care șterge și ultimele șanse de gândire clară a omului cu bun simț, toate compun o partitură fabuloasă și o panoramă monstruos de comică a unei societăți care nu se mai dă dusă din secolul XIX încoace.

😊 Impro Show: Los Spontanos (cu bilet) de la ora 20:00 la Atelier Cafe. Regula e simplă: voi dați premisele, Los Spontanos le joacă pe loc. Fără scenariu, fără repetiții – doar imaginație, energie și hohote de râs.

🛍️Ziua 3 | Iarmaroc la Oraș – Ediția specială de Mărțișor (intrare liberă) în perioada 27 februarie-1 martie la Casa Numaa. Găsești o mulțime de mărțișoare de autor, gourmet & delicii locale, făcute cu grijă, obiecte pentru casă care aduc personalitate spațiului tău, artă & ilustrație pentru pereți sau pentru suflet, vestimentar & bijuterii create independent, cosmetice naturale, realizate în serii mici.

🫱🏻‍🫲🏻 Unde poți da o mână de ajutor.

Asociația „Car de bine” a lansat un apel către voluntari pentru a se implica în salvarea și îngrijirea animalelor care mai pot fi recuperate de la ferma din Recea Cristur**, unde peste 200 de bizoni, bivoli, cerbi și căprioare au fost găsite moarte. Reprezentanta organizației, Rocsana Contraș, a transmis că situația descoperită în ultimele zile este una profund tulburătoare și că, dincolo de anchetele în desfășurare, rămâne nevoia urgentă de a interveni pentru animalele care încă au șanse de supraviețuire și pentru siguranța comunității.

Asociația activează în zonă din 2015 și a trecut frecvent pe lângă fermele respective, existând în timp semnale privind dificultăți financiare și lipsuri, însă amploarea situației recente a fost neașteptată. Organizația își va începe intervenția după finalizarea cercetărilor oficiale și anunță că este pregătită să mobilizeze voluntari, vehicule și echipe pentru amenajarea spațiilor, transportul materialelor și desfășurarea activităților necesare salvării animalelor.

***

Crucea Roşie Română – filiala Cluj. Voluntariatul presupune familiarizarea cu istoricul organizației și cu programele locale, dar oferă în schimb oportunitatea de a contribui direct la binele comunității. Implicarea înseamnă sprijin pentru persoane vulnerabile, dezvoltarea de abilități practice, acumularea de experiență utilă în carieră și apartenența la o echipă puternică și respectată. În același timp, voluntariatul aduce beneficii personale: noi prietenii, experiențe memorabile și satisfacția de a face o diferență reală în viața altora.

Te poți implica în multiple domenii, în funcție de interese și competențe: intervenție în caz de dezastre și acordarea primului ajutor, programe sociale pentru persoane fără venituri, copii, vârstnici sau refugiați, campanii de educație pentru sănătate și prevenție, precum și activități de informare și educație civică. Există și roluri administrative sau de comunicare, de la organizarea de evenimente și traininguri până la redactare, traduceri sau realizarea de materiale și pagini web. Înscrie-te aici.

***

Apel pentru voluntari la Asociația Little People. În cei peste 20 de ani de activitate, asociația a dezvoltat un program complex de suport psihosocial dedicat copiilor și adolescenților diagnosticați cu cancer. Programele de voluntariat, desfășurate în centrele de tratament din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, sunt destinate celor care doresc să ofere sprijin într-un cadru structurat.

Pe lângă activitatea din spitale, organizația este implicată în numeroase inițiative comunitare, inclusiv evenimente culturale, competiții sportive caritabile și campanii publice de informare și strângere de fonduri. Voluntarii au un rol esențial în desfășurarea acestor proiecte, contribuind constant la extinderea impactului programelor și la susținerea comunității copiilor și adolescenților aflați în lupta cu boala. Înscrie-te aici.

De vorbă cu Noemina Câmpean: Pentru mine, poezia e precum o plasă de siguranță în raport cu psihicul meu și cu lumea.

Poezia și psihanaliza se întâlnesc, la Noemina Câmpean, într-un teritoriu comun al vieții trăite intens și interogate lucid, fără ca vreuna dintre cele două să devină „instrument” pentru cealaltă. Poetă, eseistă și psihanalistă care se împarte între România și Franța, autoarea volumului „Ecouri lichide de avocado” transformă suferința, memoria și intimitatea într-un material de lucru care ține, deopotrivă, de etica analizei și de libertatea imaginației poetice.

În interviul de mai jos, Noemina vorbește despre decizia de a începe aproape de la zero în sudul Franței, despre rolul artei într-o lume traversată de războaie și automatizare, despre fricile legate de „vid” și „zombificare” și curajul de a te întoarce la scris după ani de tăcere.

„Ecouri lichide de avocado este un volum despre mai multe tipuri de suferință și, corelativ, despre diverse portițe de ieșire din aceste impasuri, care mai de care mai colorate și mai neobișnuite.”

Coolturalist #36.

Ce cuprinde ediția asta:

• Ministerul Culturii vrea reconfigurare traseu după protestele de la Teatrul Național „I.L. Caragiale” București
• Un nou single semnat de Lana Del Rey
• O descoperire neașteptată legată de Antoni Gaudí
• Bad Bunny, primul rol principal într-un film despre identitatea Puerto Rico
• Un proiect artistic neobișnuit inspirat de filmul Titanic
• O inițiativă editorială nouă de la Editura Nemira
• Brâncuși, povești mai puțin cunoscute și un an aniversar dedicat lui
• Ce cred scriitorii despre inteligența artificială

Ce alte evenimente știi că au loc în săptămâna care urmează la Cluj? La care dintre cele de mai sus plănuiești să mergi? Scrie-mi în comentarii.

Să ne citim cu bine! 🌞

Am fost aseară la „Romeo și Julieta. Rock Story”, un spectacol de dans contemporan care a împletit baletul cu muzica trupei Queen într-un mod cum nu credeam că se poate. Mi-au plăcut de numa’ coregrafia, dinamismul, alternanța stărilor, emoțiile din fiecare mișcare a mâinii, a capului.

A fost un spectacol lung, de aproape două ore, în care abia m-am mișcat pe scaun. Mai poate fi văzut la Craiova, Constanța, Ploiești, Galați, Sibiu, Pitești și Arad în luna februarie și martie. Bilete găsești aici. Dacă ai ocazia, îți recomand să mergi să-l vezi, că merită.

***

Trimite ediția mai departe, prietenilor, colegilor, cui simți că i-ar plăcea și ia-ți din ea ce-ți priește și ce ai nevoie.

CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)

De vorbă cu Noemina Câmpean: Pentru mine, poezia e precum o plasă de siguranță în raport cu psihicul meu și cu lumea.

Poezia și psihanaliza se întâlnesc, la Noemina Câmpean, într-un teritoriu comun al vieții trăite intens și interogate lucid, fără ca vreuna dintre cele două să devină „instrument” pentru cealaltă. Poetă, eseistă și psihanalistă care se împarte între România și Franța, autoarea volumului „Ecouri lichide de avocado” transformă suferința, memoria și intimitatea într-un material de lucru care ține, deopotrivă, de etica analizei și de libertatea imaginației poetice.

În interviul de mai jos, Noemina vorbește despre decizia de a începe aproape de la zero în sudul Franței, despre rolul artei într-o lume traversată de războaie și automatizare, despre fricile legate de „vid” și „zombificare” și curajul de a te întoarce la scris după ani de tăcere.

„Ecouri lichide de avocado este un volum despre mai multe tipuri de suferință și, corelativ, despre diverse portițe de ieșire din aceste impasuri, care mai de care mai colorate și mai neobișnuite.”

O LUME IMENSĂ (E. YONG)

Reconfigurare traseu: Ministerul Culturii revizuiește ordonanța privind evidența timpului de muncă.

După protestul actorilor de la Teatrul Național „I.L. Caragiale” București, Ministerul Culturii a decis să revizuiască modul în care este evidențiat timpul de muncă în instituțiile publice de spectacole și concerte. Autoritățile, împreună cu Ministerul Muncii și organizațiile sindicale, vor să clarifice cum sunt înregistrate orele lucrate în afara programului obișnuit – repetiții, pregătiri tehnice sau reprezentații programate seara și în weekend.

Soluția aleasă este modificarea directă a Ordonanței 21/2007, astfel încât noile reguli să fie obligatorii și aplicabile unitar pentru personalul artistic, tehnic, administrativ și de management. Proiectul de modificare va fi elaborat în prima parte a lunii martie, de un grup de lucru comun, iar detaliile procedurale vor fi stabilite ulterior.

Lana Del Rey lansează un single inspirat de căsnicie și anunță noul album „Stove”.

Artista a lansat piesa „White Feather Hawk Tail Deer Hunter”, primul single de pe viitorul album „Stove”, unul dintre cele mai personale materiale ale sale de până acum. Melodia a fost scrisă împreună cu soțul artistei, Jeremy Dufrene, și membri ai familiei, și explorează teme precum devotamentul, intimitatea și transformările aduse de viața de cuplu. Versurile evocă povestea relației lor și marchează o direcție autobiografică puternică, centrată pe viața domestică.

Lansarea clarifică, după mai multe amânări și schimbări de concept, direcția noului album, care păstrează stilul de baladă retro caracteristic artistei, fără a face o trecere completă spre zona country, așa cum fusese anunțat inițial. Întârzierile au fost cauzate în principal de procesul de producție al variantelor pe vinil, iar materialul este așteptat în aproximativ trei luni și jumătate.

De peste un an aduc arta și cultura mai aproape de tine prin Coolturalist. Dacă ți-a rămas în minte măcar un interviu, dacă te-a făcut să zâmbești sau să descoperi ceva nou, îți poți exprima recunoștința printr-o donație. Îți mulțumesc că mă citești! ❤️

O clădire uitată din Pirinei, confirmată oficial ca proiect al lui Gaudí.

O vilă modernistă ascunsă în munții din nordul Barcelonei a fost confirmată oficial drept o creație a lui Antoni Gaudí, celebrul arhitect al unor repere precum Sagrada Familia, Park Güell și Casa Batlló. Clădirea, Xalet del Catllaràs, proiectată în 1905 pentru industriașul Eusebi Güell, era destinată inginerilor unei exploatări miniere. Deși atribuirea îi era suspectată de ani buni, cercetări recente ale specialiștilor catalani au identificat elemente clare ale stilului său naturalist, precum arcele parabolice și detalii inspirate din forme organice – soluții care aveau să fie dezvoltate ulterior în marile sale capodopere.

Confirmarea vine la 100 de ani de la moartea arhitectului și readuce în atenție un proiect funcțional, mai puțin cunoscut, care arată că viziunea lui Gaudí nu s-a limitat la catedrale sau reședințe spectaculoase. Deși nu a supravegheat construcția până la final, iar forma actuală diferă parțial de planul inițial, descoperirea transformă clădirea restaurată într-un nou punct de interes pentru pasionații de arhitectură.

Bad Bunny, primul rol principal într-un film despre istoria și identitatea Puerto Rico.

Bad Bunny va juca primul său rol principal în lungmetrajul „Porto Rico”, un proiect dedicat istoriei și identității țării sale (ce potriveală bună). Artistul îl va interpreta pe revoluționarul Maldonado Román, cunoscut ca Águila Blanca, lider al revoltelor împotriva dominației coloniale spaniole. Filmul, regizat de René Pérez, este descris ca o „scrisoare de dragoste” pentru Puerto Rico și aduce în prim-plan o poveste istorică marcată de controverse și puțin cunoscută publicului larg.

Producția reunește o distribuție internațională de top, cu actori precum Javier Bardem, Edward Norton și Viggo Mortensen, iar producător executiv este regizorul premiat cu Oscar Alejandro Iñárritu. Proiectul marchează un nou pas în cariera artistului, după apariții secundare în filme și un an de succes în muzică.

Filmul „Titanic”, refăcut cadru cu cadru: un proiect de 12 ani, expus la New York.

La Cristin Tierney Gallery poate fi văzută „Titanic, A Deep Emotion”, instalația artistei Claudia Bitran, care a petrecut 12 ani recreând, cadru cu cadru, celebrul film al regizorului James Cameron. Proiectul a implicat aproximativ 1.400 de participanți din trei țări și a fost realizat cu mijloace simple: decoruri din carton, materiale reciclate, efecte speciale făcute manual și o estetică asumat imperfectă, care expune procesul de lucru în locul iluziei cinematografice.

Lucrarea nu este o parodie și nici o copie fidelă, ci o reinterpretare performativă și colectivă, care pune sub semnul întrebării convențiile industriei de divertisment. Artista joacă rolul lui Rose, în timp ce personajul Jack este interpretat, pe rând, de zeci de actori, indiferent de vârstă, gen sau origine. Prezentată la New York sub forma unei instalații video pe trei ecrane, înconjurată de recuzită și schițe originale, expoziția devine atât un omagiu adus unui fenomen cultural, cât și un comentariu despre miturile succesului, cultura de masă și fragilitatea marilor spectacole.

Editura Nemira lansează „Raftul Roz”, o colecție de non-ficțiune dedicată femeilor.

Colecția aduce laolaltă cărți despre sănătatea femeilor, istoria personalităților feminine și memorii din perspectiva femeilor, adresate cititoarelor de toate vârstele. Proiectul își propune să ofere un spațiu unit pentru lecturi care inspiră, educă și încurajează, reunind titluri precum „Eva. Cum a condus corpul feminin 200 de milioane de ani de evoluție umană”, „Sânii. Ghid pentru purtătoare sau O istorie a Romei Antice în 21 de femei”, disponibile din 2 martie în librării fizice și online.

Inițiativa pune în valoare vocea și experiențele femeilor și este sprijinită de ambasadoare din diverse domenii și de organizații partenere, precum Fundația Renașterea. În continuare, colecția va aduce volume despre fertilitate, ciclu menstrual, prevenția demenței și puterea femeilor în istorie și societate.

Coma lansează „Hei!”, o piesă despre reconectare și fragilitatea relațiilor.

Trupa Coma a lansat single-ul Hei!, o piesă introspectivă care explorează distanțele emoționale, promisiunile uitate și dorința de reconectare între oameni, chiar și după tăceri îndelungate. Versurile, construite ca un dialog interior plin de întrebări existențiale, transmit melancolie și tensiune emoțională, dar culminează cu simplitatea unui posibil început – un simplu „Hei!”.

Membrii trupei povestesc cum ideea cântecului s-a născut din dorința de a aborda trecutul și greutățile purtate, iar acest „Hei!” simbolizează primul pas către împăcare și comunicare, oferind un moment de ușurare și speranță.

CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)

📖 (de citit) Povestea „Sărutului” lui Brâncuşi așezat pe mormântul unei misterioase rusoaice în cimitirul Montparnasse.

🧑🏻‍🎨 (de explorat) Un site cu toate străzile din fiecare oraș din lume (via Savantgarde).

🖼️ (de neratat) Cele mai bune 100 de imagini din cadrul Close-up Photographer of the Year 7 (2025). Fotografiile au fost selectate anonim de un juriu format din 22 de experți, din peste 12.000 de imagini trimise din 63 de țări.

🎟️ (de văzut) Trailerul ”Peaky Blinders: The Immortal Man”:

🎶 (de ascultat) Isabel van Gelder – My Silly Boy:

ZONA DE INTERES (M. AMIS)

Brâncuși și femeile care i-au modelat universul, într-o expoziție-eveniment la Art Safari București.

Între 18 septembrie și 20 decembrie, Art Safari găzduiește expoziția „Brâncuși și muzele sale”, curatoriată de istoricul de artă Doina Lemny. Proiectul propune o perspectivă mai personală asupra operei lui Constantin Brâncuși și explorează relațiile cu femeile care i-au influențat viața și creația – prietene, iubite, colaboratoare sau artiste independente. Dincolo de ideea clasică de „muză”, expoziția pune în lumină rolul lor activ în contextul artistic al Parisului de început de secol XX și în nașterea unor lucrări emblematice precum „Mlle Pogany” sau „Muza adormită”.

Publicul va putea vedea sculpturi, fotografii originale, documente rare și materiale de arhivă care reconstituie atmosfera atelierului parizian și rețeaua de relații din jurul artistului. Fotografia, o practică importantă pentru Brâncuși, adaugă o dimensiune intimă acestui portret al omului din spatele operei. Expoziția face parte din contextul aniversar al celor 150 de ani de la nașterea sculptorului și deschide sezonul de toamnă al noului spațiu Art Safari din Piața Amzei, alături de alte proiecte dedicate artei moderne și culturii vizuale.

2026 – Anul Brâncuși: 150 de ani de la nașterea sculptorului.

Anul 2026 marchează 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși și va fi celebrat oficial ca „Anul Brâncuși”, alături de „Anul Nadia Comăneci”, printr-un demers legislativ care permite alocarea de fonduri instituțiilor culturale pentru evenimente dedicate. La Târgu Jiu, Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, inclus în patrimoniul mondial UNESCO din 2024, ar trebui să intre într-un proces de restaurare după peste 25 de ani fără intervenții consistente, dar proiectul s-a blocat în faza licitației, iar Casa „Barbu Gănescu”, muzeul care găzduiește operele sculptorului, necesită și ea lucrări de conservare.

Brâncuși, născut la 19 februarie 1876 la Hobița și decedat la 16 martie 1957 la Paris, rămâne un simbol al artei românești în lume, cu retrospective recente la Paris și Amsterdam și cu planuri pentru Trienala de sculptură Brâncuși în 2026. Celebrele sale opere – Coloana fără Sfârșit, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor și Masa Tăcerii – continuă să inspire generații de artiști și vizitatori, iar anul aniversar aduce o oportunitate unică de a pune în valoare moștenirea sa artistică.

MINUNATA LUME NOUĂ (A. HUXLEY)

Ce gândesc scriitorii despre AI.

Inteligența artificială generativă s-a dezvoltat rapid în ultimii ani și a devenit un subiect controversat în lumea literară. Un sondaj realizat în rândul a peste 1.200 de autori arată opinii împărțite: aproximativ 45% folosesc AI pentru a-și sprijini munca, 48% nu îl folosesc și nu plănuiesc să-l folosească, iar 7% ar putea să-l adopte în viitor. Cei care evită AI invocă în special motive etice, considerând că cele mai multe modele au fost antrenate pe materiale protejate fără compensarea autorilor.

„Dacă aș putea folosi un model antrenat doar pe propriile mele texte sau pe un set de date obținut etic, l-aș folosi, dar fără această siguranță, e complet neetic.”, spune unul dintre autori.

Cei care utilizează AI îl folosesc în diverse etape ale procesului creativ și ale activităților de business: cercetare, generarea de idei, redactare, marketing sau organizare. „Procesul meu creativ a explodat cu idei noi. AI m-a ajutat să duc la viață ceea ce vedeam în mintea mea, dar avea nevoie de un mic ajutor,” spune un respondent, în timp ce altul explică: „Îl folosesc pentru aproape toate etapele, dar revizuiesc și accept sau resping fiecare sugestie ca să rămân fidel stilului și viziunii mele.”

Totuși, mulți autori rămân precauți și consideră că AI poate diminua valoarea artei și a locurilor de muncă ale creatorilor: „Văd valoarea AI, dar știu că înseamnă mai puține joburi pentru artiști. Îl folosesc cu prudență.”

POEMELE LUMINII (L. BLAGA)

15 februarie 2026

scobitura claviculei ei adăpostește o întreagă lume
fără războaie, capitalism și crize financiare recurente
fără acel perpetuu acum dominat de breaking news, abuzuri, crime și trenduri
fără așa-zisul progres care doarme în pat cu neliniștea
tensiunea dintre control și incertitudine
care ne ține treji ca pe niște soldați într-un război invizibil
cu fricile camuflate în obiective pe termen lung

Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter îngrijit cu drag. Îți mulțumesc! 😊

Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.

Ne recitim peste două săptămâni! 🌞

Poezia și psihanaliza se întâlnesc, la Noemina Câmpean, într-un teritoriu comun al vieții trăite intens și interogate lucid, fără ca vreuna dintre cele două să devină „instrument” pentru cealaltă. Poetă, eseistă și psihanalistă care se împarte între România și Franța, autoarea volumului „Ecouri lichide de avocado” transformă suferința, memoria și intimitatea într-un material de lucru care ține, deopotrivă, de etica analizei și de libertatea imaginației poetice.

În interviul de azi, Noemina vorbește despre decizia de a începe aproape de la zero în sudul Franței, despre rolul artei într-o lume traversată de războaie și automatizare, despre fricile legate de „vid” și „zombificare” și curajul de a te întoarce la scris după ani de tăcere.

Ce înseamnă pentru tine să fii, simultan, poetă și psihanalistă? Cum se împletesc?

Sunt cât se poate de impregnată de limbajul psihanalitic în poemele mele, dar doar în modalitatea în care îmi tratez propria biografie. Poezia mea nu e psihanaliză sau limbaj teoretic psihanalitic, iar acest lucru se poate observa ușor la o primă lectură. Între cele două există, ca s-o zic à la française, un emboîtement – o conjucție ireductibilă.

Revenind în poezie după aproximativ 17 ani de absență, am realizat că nu aș mai putea practica psihanaliza fără a fi poetă, adică fără să știu că, pe parcursul unei săptămâni, există zile în care mă dedic 100% ascultării și interpretării și alte zile doar pentru scriitură.

Care a fost cea mai grea decizie profesională pe care ai luat-o până acum – și cum ți-ai dat seama că a fost, totuși, decizia bună?

Fără îndoială, decizia de a pleca din România, luată împreună cu Flaviu. Sau, mai corect spus: faptul de a participa trup și suflet la ceea ce el îmi propunea deja de ani de zile. De a pleca din  România din varii motive, în Franța pentru că cunoșteam deja limba și fiindcă psihanaliza este la un anumit nivel, și de a începe viața de la zero aici.

Suntem conștienți că niciodată nu e de fapt de la zero, formularea este cumva „cariată”, noi ne-am mutat în sudul Franței, în Occitania, cu fondul nostru transilvan cu tot, cu amintiri și proiecte care încă ne leagă și ne vor lega pentru mult timp de „acasă”. Apropo de Occitania, fotografiile ce acompaniază interviul sunt realizate de talentata mea prietenă Crina Prida, care a vizitat regiunea și a fost fermecată de peisajele și de moștenirea patrimonială de aici.

Ca să continui răspunsul, nu cred că în România, la nivelul care există la ora actuală în psihanaliza lacaniană, ne-am fi putut deschide un cabinet de psihanaliză care să și funcționeze. România este – cu niște excepții punctuale – tot la nivel de introduceri deja de ani buni… probabil și pentru că sunt alese, de către practicieni, metodele care se învață mai repede, cu aplicare imediată și care să nu presupună (zeci de) ani de formare, stagii și conferințe. Or, psihanaliza lacaniană este extrem de complicată și complexă, și chiar și cei care o practică și ajung la vârste înaintate recunosc că Jacques Lacan este un teren mereu surprinzător și fertil.

Cum a fost primit volumul Ecouri lichide de avocado? Care au fost reacțiile cititorilor, a fost vreo întâlnire/ interacțiune care ți-a rămas în minte și suflet?

Ecouri lichide de avocado (apărut la Editura pentru Artă și Literatură, București, 2025, în colecția de poezie coordonată de Andrei Zbîrnea) este un volum despre mai multe tipuri de suferință și, corelativ, despre diverse portițe de ieșire din aceste impasuri, care mai de care mai colorate și mai neobișnuite. Nu e de mirare că volumul a fost extraordinar de bine primit încă de la început, de la publicare, căci atât cei apropiați, cât și oameni care nu mă cunoșteau încă, dar cu care interacționasem online, au empatizat și chiar s-au identificat cu ceea ce eu am împărtășit poetic.

Dacă ar fi să menționez un anumit moment, îmi vine în minte lansarea de la Cluj, de anul trecut, unde alături de Olga Ștefan, Doina Gecse Borgovan și Valentin Derevlean, l-am avut ca invitat și pe Mihai Rusu, prietenul soțului meu, Flaviu, încă din primul an de facultate, și prin urmare, și al meu, prin adopție. Ceea ce am urmărit să primesc de fapt, din partea lui, a fost o lectură în literă filosofică și logică (chiar retorică) a volumului, a tuturor scenelor conjugale descrise și la care, adesea, fusese și el părtaș, deoarece avem mai multe vacanțe petrecute împreună.

Atunci mi s-a confirmat de altfel că frontierele dintre amintiri nu sunt deloc statornice, că una îmi amintesc eu, și alta a reținut el, dar și că persistența e asigurată de un fir narativ care întreține nu doar reactualizarea amintirii, ci și a prieteniei.

Cum te-ai simțit la lansarea volumului? Care sunt gândurile și trăirile tale după ce un volum de poezie e publicat și ajunge la public?

Ecourile s-au bucurat de șapte lansări: Cluj, Timișoara, Sibiu, Brașov, București, iar finalul turneului a avut loc în Moldova, la Chișinău. În toamnă, înainte de a reveni în România, turneul de toamnă a debutat la Paris (2 octombrie), unde am onorat invitația Cristinei Hermeziu de a participa, împreună cu Raluca Nagy, la Clubul Cosmose și la discuțiile inedite și de provocatoare cu membrii acestuia. Consider că fiecare întâlnire a fost unică prin paleta de trăiri pe care mi-a oferit-o fiecare.

Nu e deloc facil să vorbești public despre realitățile intime care au stat la baza investigațiilor poetice, însă această intimitate odată dezvăluită, ea devine într-o oarecare măsură comună, iar cel care îmi ascultă poemele sau le citește îmi răspunde prin fluxul său propriu, care pentru mine se poetizează la rândul său.

În ceea ce mă privește, emoțiile încep din clipa în care volumul iese de la tipar, iar apoi se succed întrebările vizavi de modul în care va fi receptat acest nou tip de scriitură: de sorginte sau influență psihanalitică, fără a fi însă trecut printr-un filtru teoretic, în pofida a ceea ce ar putea să creadă unii. În solitudine, în momentul conceperii unui volum, e liniște deplină, sunt doar eu și cuvintele care trebuie să își primească ritmul și ordinea în versuri, o ordine ce, bineînțeles, îmi aparține.

Lucrezi la traducerea în franceză a volumului Ecouri lichide de avocado. Ce înseamnă pentru tine să traduci propria poezie? Cum e acest proces?

Am lucrat la traducerea Ecourilor în franceză anul trecut, timp de câteva luni, din mai până în septembrie, un proces pe care l-aș putea numi psihanalizabil cu privire la propriul sine. Psihanalizabil deoarece sunt foarte legată de limba maternă, româna, și ar fi fost pentru prima dată când aș fi făcut asta. Nu iau în calcul textele teoretice, clinice sau de estetică a literaturii, a artelor, cu care jonglam între română, engleză sau franceză în funcție de contextul în care alegeam să public în diferite reviste academice.

Culorile ectopice, celălalt volum apărut la Editura Eikon în 2022, rămăsese tradus în franceză doar pe sfert… Astfel, îmi stabilisem de multă vreme ca Ecourile să fie integral traduse, dar dacă nu aș fi primit propunerea de colaborare din partea prietenului și scriitorului francez Éric Brouet, poate nu m-aș fi apucat atât de repede. Pe scurt, am tradus eu însămi Ecourile în franceză, iar Éric mi-a oferit de fiecare dată cea mai bună variantă posibilă acolo unde aveam dubii.

Iar 2026 a venit pentru mine cu o veste extraordinară: în decembrie am trimis manuscrisul la Editura L’Harmattan, de unde am primit invitația de a publica. Ecourile vor apărea în limba franceză în câteva luni, ceea ce mă determină să vreau să încerc și în engleză, germană și poate și în spaniolă sau italiană, alte limbi latine.

Ce prejudecăți și preconcepții au oamenii despre psihanaliză – și ce ți-ai dori să știe despre un proces de psihanaliză?

Nu știu dacă au într-adevăr o prejudecată clar conturată vizavi de psihanaliză, pe care o asociază adesea cu un „soi” de psihologie sau psihiatrie. Uneori, ne cer chiar și nouă medicamentație.

Mai degrabă nu cunosc ce ar presupune o psihanaliză personală, care este un proces existențial în care trebuie să se angajeze pentru mai mulți ani. Să se angajeze înseamnă să aibă curajul asumării și al unei autocunoașteri în raport cu propriul Inconștient, cu tot ceea ce implică ea.

De aceea, cred că mai degrabă le este frică să meargă până la capăt și mulți renunță pe parcurs: dacă au investigat prea adânc (și, implicit, insuportabil) sau dacă sunt pe punctul de a afla ceva ce trebuie menținut ascuns pentru totdeauna. Pentru că așa le-a insuflat familia, preotul sau alte instanțe esențiale în legăturile sociale… Nu e cel mai comod lucru să stai în fața propriei oglinzi, căci ea adesea deformează, falsifică sau minte. Sau ea arată ceea ce este deja deformat, falsificat ori mincinos? Și atunci rămân întrebările: cum mă descurc cu ceea ce tocmai am conștientizat despre mine? Psihanalista/-ul va fi acolo pentru o bună bucată de vreme, dar nu pentru totdeauna, și atunci cum voi descâlci „adevărul gol-goluț”?

Cum ai formula diferența dintre ceea ce poate face poezia cu suferința cuiva și ce poate face terapia?

Poezia poate avea valențe terapeutice pentru cel care scrie, însă ea nu poate înlocui relația care se instaurează între două corpuri: cel al analistului și cel al analizantului. Psihanaliza este altceva decât terapie… Că tot eram la capitolul preconcepție, am întâlnit multe persoane care afirmă: „eu nu am nevoie de analiză, eu mă analizez singur” sau „eu am destule capacități intelectuale pentru a mă auto-analiza”. Nu despre asta e vorba.

Relația psihanalitică nu este numai una duală, între cel care vorbește, elaborează și se raportează singular la propriul trecut pe care îl actualizează, și cel care ascultă, interpretează și reacționează acolo unde e cazul. Relația psihanalitică se instalează pe mai multe niveluri, cele două poziții fiind conectate între ele printr-un al treilea termen: cuvântul.

Pe de altă parte, în psihanaliza lacaniană afirmăm că analistul stă pe poziția coșului de gunoi pentru pacient, pentru a-i absorbi simptomele până la o de-subiectivare. Desigur, este o poziție care se „învață” odată cu trecerea anilor, un „meșteșug” care se deprinde odată cu practica.

Are poezia puterea de a schimba oameni, mentalități și spirite?

Ca și celelalte arte, poezia are încă (nu știu ce va fi pe viitor) datoria să tragă anumite semnale vizavi de destinul umanității și de evoluția psihică și etică a individului. Ceea ce am căutat întotdeauna în poemele mele a fost să iscodesc, până dincolo de limita pe care eu o simt tolerabilă, orice eveniment pe care l-am considerat esențial în definirea mea spirituală.

Tocmai de aceea, emoția nu poate surveni numai din explorarea cuvintelor frumoase, cuminți și „la locul lor”, din punctul meu de vedere orice cuvânt din dicționar și chiar și neologismele își pot găsi locul în versuri, atâta timp cât sunt întrebuințate pentru conturarea mesajului.

Care sunt pentru tine „criteriile de validare” ale unui poem?

Dacă citesc un poem din care nu am rămas cu mai nimic, cu un cuvânt pe care să pot pune degetul, cu o imagine cât de cât perenă, cu o trăire aparte, e clar că acel poem nu este autentic, că și-a greșit menirea și nu și-a ales bine emițătorul, iar eu ca cititor mi-am pierdut timpul degeaba.

Știu că există mai multe direcții în poezia contemporană – mizerabilistă, viscerală, socială ș.a. – , dar scopul lor nu ar trebui să fie uniformizarea sau banalizarea sentimentului, ci scoaterea lui din anonimat. În plus, cititorul nu poate primi totul pe tavă și trebuie antrenat și el hermeneutic în acest „dans în doi”, poetul anticipând unde anume se va opri acesta și ce anume este „bla bla” din construirea mesajului.

Poezia nu trebuie să se rigidizeze în tendințe, jocuri de putere, diferite politici (inclusiv editoriale vizavi de ceea ce este la modă sau s-ar vinde) și propagande, altfel este discutabil dacă vorbim de poezie sau de versificații, texte bricolate și ritmuri căutate ad hoc precum în hituri.

Cum descrii rolul poeziei în viața ta?

Pentru mine, poezia e precum o plasă de siguranță atât în raport cu psihicul meu, cât și în raport cu lumea. Este totodată pașaportul meu, dacă ți se pare mai alegoric și mai punctual în același timp, deoarece de propria practică poetică mă agăț dacă vreau să îmi sondez adâncimile (sper că nu și abisurile de nerecuperat) și prin ea îmi traduc lumea cu tot ceea ce se întâmplă mai tragic și mai lamentabil momentan: războaie, crime, agitație socială, instabilitate mondială politică și economică ș.a.

Totuși, poezia rămâne la stadiul de filtru al experiențelor: nu tot ceea ce produc sau resemnific e poezie și nu sunt atât de absolutistă încât să afirm că întreaga mea viață e poezie. Certitudinile și năzuințele către totalitate sunt rezervate altor structuri psihice, nu mie.

Ce rol are psihanaliza în viața ta personală și literară, dincolo de practica profesională?

În general, cei care se declară psihanaliști lacanieni trebuie să fi trecut la rândul lor printr-o analiză personală de acest tip. Nu poți practica psihanaliza lacaniană fără să te fi lăsat „disecat” la rândul tău în stil lacanian și fără să fii conștient pe „pielea” ta și în organigrama inconștientului tău de schimbările produse. Altfel, ești freudian, neofreudian sau de orice altă orientare în funcție de lecturi, școală, ideologie.

Însă, înainte de toate, psihanaliza presupune existența unei etici în relațiile cu ceilalți, o etică ce se lipește de cel care o adoptă, ca o marcă distinctivă. Și ea nu se verifică doar în administrarea bunurilor și a serviciilor, ci mai ales în momentele de cumpănă, cum sunt cele actuale nouă, de limită, în care se chestionează tocmai versantul tragic și lipsit de sens al vieții. Dacă cedezi sub presiunea acestei etici, dacă nu poți gestiona catastrofele personale pentru a le putea descifra ulterior pe cele ale aproapelui, nu te mai poți numi psihanalist.

Ai menționat următorul volum de poezie, centrat pe Medeea, ce te intrigă cel mai mult la acest personaj, de ce ai ales să te îndrepți în direcția asta?

Mă bucur că ai ajuns și la această întrebare, altfel ajungeam eu în legătură cu etica. Medeea nu este, după cum s-ar putea crede în mod eronat, femeia din tragedia antică ce își ucide copiii. În privința și din perspectiva poeziei mele, ea nu rămâne blocată în acel chenar mai mult sau mai puțin rigid.

Medeea este femeia actuală, de lângă mine și de lângă tine, din zonele de război ce împânzesc planeta, care este pusă în fața unei alegeri: își omoară ea copiii știind că vor rămâne orfani atât de mamă, cât și de tată, sub imperiul nimicitor al bombelor, sau îi lasă să moară în mijlocul războiului, ori de gloanțe, ori din cauza condițiilor vitrege pe care o stare de excepție le reclamă?

Interviul tău m-a prins fix la încheierea volumului, care este foarte importantă pentru mine, căci este obligatoriu să nu o las pe Medeea în aer, așa cum au procedat unele rescrieri ale tragediei. Nu s-au întrebat ce anume urmează după moartea copiilor. Cum rămâne cu feminitatea proprie acestui personaj emblematic după uciderea maternității? Deja încep să mă gândesc la discuțiile ce se vor isca cu prilejul lansării volumului. Repet, nu e vorba de a găsi justificări etice, ci de a explora acest pasaj la act și cum s-ar acorda el în contemporaneitate. Și, desigur, planul este de a-l traduce și pe acesta în limba franceză și de a-l propune la o editură în Franța.

Ce te preocupă în această perioadă din punct de vedere intelectual, emoțional, existențial?

E clar deja ce mă preocupă, întrebările tale au fost atât de adecvat construite încât am putut anticipa aproape de fiecare dată ceea ce avea să urmeze. Dar, dincolo de ideea unui al treilea război mondial (care mocnește deja sau este în curs), mă preocupă și soarta psihanalizei. Poate corelativ, și a poeziei…

Într-o eră a hegemoniei inteligenței artificiale, în care lumea este fascinată de primirea răspunsurilor despre sine de la o mașinărie, de la o nălucă, relația analitică pe care o aminteam mai sus, între două corpuri ce stau unul în fața celuilalt, e anulată. Dacă îi vorbesc inteligenței artificiale, care nu dispune de niciun corp, celălalt, ca instanță ce mă reglează și la care să mă raportez existențial (etic), nu mai există, iar dialogul e barat, suntem prinși în monologuri înseriate.

„Corpul” celuilalt este preluat de identitatea virtuală pe care o chestionez metonimic, ca pe un refren stricat, și ea îmi oferă răspunsuri prefabricate, lipsite de esență și de singularitate, pe care le oferă de altfel tuturor celor care apelează la ea și își pun, prin urmare, întreaga speranță într-un ecran vid. Al treilea termen, pe care îl aminteam anterior, cuvântul și returul său, nu mai există. Da, vidul și „zombificarea” mă sperie și mă fac să mă întreb ce va urma și unde ne vom opri din această autodistrugere ce, trebuie să o recunoaștem, provoacă și plăcere. Știm din psihanaliză că pulsiunea de moarte se manifestă ea însăși prin juisare și cele două se condiționează una pe cealaltă. Spun asta deoarece până acum dezavantajele au fost infinit mai nocive și mai colosale decât avantajele imediate.

Ce i-ai spune unei persoane care nu a mai scris de ani deși și-ar dori s-o facă, dar nu are curaj să înceapă?

De multe ori primesc cereri de analiză de la persoane care au scris în trecut și care, în prezent, deși dorința este foarte mare, sunt incapabile să se reașeze la masa de scris. Capacitatea de a surmonta blocajul și de a depăși împreună trauma ce l-a declanșat sunt esențiale. Bineînțeles, niciodată lucrurile nu vor sta la fel odată ce trauma a fost identificată și numită, dar e necesar ca trauma să îmbrace și o haină benefică, una a transformării personale. Ca o linie de demarcație ce desparte un hotar de altul sau o țară de alta: cel care nu a mai scris ani de zile își poate spune că din acel punct a redevenit el, și totuși el e altul. După celebrul « Je est un autre » al lui Rimbaud, aviz poeților…

De ce ți-e dor când ți-e dor?

Recunosc: de mâncarea românească și de peisajele din Transilvania, respectiv din Munții Apuseni. Eu gătesc mult și foarte bine (zice Flaviu, care e gurmand de mic), pot compensa lipsa mâncărurilor tradiționale românești, însă peisajele din Munții Apuseni nu le pot regăsi în Pirinei, deși am ajuns să mă simt acasă și acolo, și totodată în viile din Languedoc-Minervois.

O poezie din volumul „Ecouri lichide de avocado” pentru cititori.

Ca să îi determin pe cititorii tăi să îmi citească volumul, aleg două secvențe despre iubire legate între ele:

există mai multe feluri ale iubirii pornind de la măsurarea mizeriei
de pe pantofii celuilalt până la contemplarea catatonică a ghivecelor de flori
ce se întind într‑o scară multicoloră spre paradisul promis
mă iubeşte nu mă iubeşte dilema copilăriei răsună uneori neschimbată în urechi
incantaţie gravă a pruncilor ce se imaginau deja adulţi
adulţi mizând totul pe vizita la vrăjitoare
masacrau petale şi pistiluri în nori de îndoială
ghicitul superstiţios în urmele de salivă de pe ceaşca de cafea
floare de nu‑mă‑uita miracolul provizoriu al inimii afumate
nu mă ierta nu toate inimile acceptă iubirea
îţi vine să o dispui pe raftul cel mai de sus al vitrinei din încăperea centrală
nu în ordine cronofagă (amor înaripat şi strategic situat)
ci în virtutea punctului de topire a indiferenţei
în locul în care intensitatea de ardere nu mai fluctuează

***

există mai multe feluri ale iubirii în bezna halucinatorie dintre doi parteneri
mereu mă vor delecta cărţile cu foi lipsă sau volumele trunchiate de poezie
neduse până la capăt în materie de secătuire sentimentală şi
abandonate la mijloc de codru des unde păsările ţes capcane orbitoare
le deplâng sporadic cântecul finit
excelând în naivitate încă de când eram învăluită în lichidul amniotic
de acord să fiu pasăre şi să sfârşesc electrocutată în deplina performativitate a trilului
prea multe verbe nimicitoare în scene dintr‑o căsnicie pe ecranul
televizorului şi nicidecum de la nunta noastră
de când ai început să mă feliciţi pentru alegerea făcută

***

Fotografia de copertă este realizată de Crina Prida.