În timp ce tu îi ceri lui ChatGPT o glumă despre pisici, cineva din Filipine sortează sute de imagini cu animale maltratate pentru ca AI-ul să știe ce să ocolească. În timp ce tu folosești Gemini să rescrii un email într-un ton mai diplomat, o femeie din Kenya citește conversații toxice ca să învețe algoritmul ce-i ăla limbaj ofensator. În timp ce tu te bazezi pe o aplicație care îți anticipează rutele prin oraș, un operator de date din Vietnam analizează accidente și ambuteiaje, pentru a rafina algoritmul.

Noi ne scăldăm bine-mersi în mirajul pe care ni-l provoacă inteligența artificială, eficiența și ne îmbătăm cu iluzia unui viitor fără efort. Tastezi câteva cuvinte și primești un text, un rezumat, o imagine, o soluție. Ne place această magie algoritmică. Dar în timp ce noi ne jucăm cu interfețele și sărim din tool în tool în căutarea eficienței absolute, cineva face muncă murdară, grea, și deseori traumatizantă.

Inteligența artificială nu e doar cod. E efort uman, exploatat la scară industrială, în zone unde reglementările lipsesc, iar companiile profită de vulnerabilitățile oamenilor. Când citim că „AI-ul a fost antrenat pe milioane de imagini” sau că „a învățat să recunoască ce e periculos”, ce nu ni se spune este cine a făcut acest antrenament posibil.

Oameni din țări precum Brazilia, Filipine, Siria, Venezuela analizează, etichetează, clasifică și marchează conținut banal sau inofensiv, precum imagini cu apusuri sau pinguini, răspunsuri generate de AI la întrebări din diverse domenii sau videouri cu oameni la volan. Dar în marea asta de conținut, există și un strat întunecat, greu de conceput, pe care nici nu ți-l poți imagina: violuri, videouri cu copii molestați, sex cu animale, execuții filmate, violență, tortură, agresiuni, discursuri pline de ură sau discriminare extremă.

Cei mai mulți nu lucrează direct pentru giganții tech, ci pentru companii intermediare, subcontractori care își vând forța de muncă către Meta, Google, OpenAI, Amazon sau TikTok. Sunt angajați „invizibili”, legați de contracte stricte și acorduri de confidențialitate care le interzic să vorbească, uneori chiar și cu familia, despre ceea ce fac zi de zi.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale din 2023, între 150 și 430 de milioane de oameni sunt angajați, la nivel mondial, în ceea ce se numește „data work”, adică munca care alimentează inteligența artificială. Acest număr a crescut exponențial în ultimii zece ani, odată cu goana după modele din ce în ce mai sofisticate, mai „umane” și mai sigure.

Iar realitatea bate predicțiile. Nevoia de operatori de date nu va dispărea. Dimpotrivă. Tot mai multe companii au nevoie de oameni care să sorteze, eticheteze, analizeze un volum tot mai mare de date.

Mi-a deschis ochii despre acest subiect, vizavi de care recunosc că am fost ignorantă până acum, un film documentar văzut la TIFF 24, „În burta inteligenței artificiale”. M-am crucit, mi-a întors stomacul pe dos și m-a trecut printr-un amalgam de stări, de la tristețe, la revoltă și neputință.

Ce efect are tot acel conținut toxic asupra oamenilor? În două cuvinte, tot tacâmul. De la anxietate cronică, depresie, stres posttraumatic, până la insomnii, coșmaruri și chiar schimbări de comportament, inclusiv agresivitate și violență.

În unele cazuri, povara emoțională îi izolează social și îi face să reacționeze disproporționat în situații în care, altădată, nu le-ar fi provocat astfel de reacții. Nici nu-i de mirare că le e din ce în ce mai greu să-și controleze furia. Sau că echilibrul lor interior le e măcinat și distrus. Ori că le sunt afectate relațiile cu cei dragi.

Recent, organizația pentru drepturile omului Equidem a publicat un raport care aduce în prim-plan latura dureroasă a acestei industrii. Ce-am aflat din el e că unii lucrează chiar și 20 de ore pe zi în timp ce au de-a face cu volume imposibil de gestionat, chiar și 1.000 de imagini procesate zilnic.

Și ca să fie treaba treabă, acestora le este interzis să se organizeze în sindicate sau să apeleze la justiție. Cei care încearcă să semnaleze abuzurile se confruntă cu represalii, iar vocea angajaților e doar un mit.

Deși platformele interzic comunicarea între angajați pentru a preveni scurgerile de informații, mulți se organizează în grupuri pe Facebook sau WhatsApp, unde își împărtășesc experiențele și se avertizează unii pe ceilalți asupra sarcinilor periculoase. Aceste rețele devin un spațiu esențial de sprijin și protecție psihologică într-un mediu de lucru izolat și vulnerabil.

Companiile trase de mânecă de către Equidem au răspuns în mod diferit: Meta spune că le solicită partenerilor măsuri de asistență 24/7, OpenAI neagă existența unor abuzuri, Remotasks subliniază implementarea unor linii telefonice anonime, iar ByteDance s-a făcut că plouă.

Acum, ce-ar fi ca atunci când ne mănâncă degetele să deschidem ChatGPT să întrebăm tâmpenii, inutilități și lucruri pe care n-avem nevoie să le știm ne-am gândi de două ori? Ce-ar fi să facem și noi efortul de a ne pune mintea la contribuție și a nu căuta pe Google orice mură-n gură?

Cât de mult suntem dispuși să ignorăm nedreptatea pentru confortul și eficiența aduse de inteligența artificială? Cum rămâne cu faptul că dezvoltarea sa depinde de trauma și sacrificiul unor semeni de-ai noștri?

Putem vorbi cu adevărat despre „progres” și de „o societate mai bună” atunci când aceste narative sunt clădite pe suferința a milioane de oameni? În ce măsură ne îndepărtează dependența de AI de propria noastră capacitate de gândire critică, efort și empatie?

Și asta nu e tot. Nici pe departe. Nu am vorbit deloc despre impactul inteligenței artificiale asupra mediului. Adică despre rolul AI-ului în schimbările climatice, despre metalele și minereurile extrase din subteran, despre apă, electricitate și spațiul folosit pentru marile centre de date.

Doar antrenarea modelului GPT-3 a avut nevoie de electricitate cât consumul anual a 120 de gospodării din Statele Unite și a generat emisii de circa 552 de tone de CO₂. În cazul GPT-4, costurile sunt și mai mari, dar mai greu de estimat din cauza ascunzișurilor. O singură întrebare pusă lui ChatGPT consumă de cinci ori mai multă energie decât o căutare clasică pe internet.

O altă problemă sunt centrele de date. De exemplu, Amazon deține peste 100 de centre de date în întreaga lume, fiecare având aproximativ 50.000 de servere. Un cluster destinat antrenării modelelor AI poate consuma de 7–8 ori mai multă energie decât un proces informatic obișnuit. În America de Nord, consumul centrelor de date aproape s-a dublat într-un singur an, de la 2.688 MW în 2022 la 5.341 MW în 2023.

Mai mult, consumul de energie electrică al centrelor de date se va dubla până la 4% din consumul global de energie electrică până în 2030, potrivit raportului Deloitte Technology, Media and Telecommunications (TMT) Predictions. Împreună, Statele Unite, Europa și China reprezintă, la momentul actual, aproximativ 85% din consumul de electricitate al centrelor de date.

În 2024, Google a comandat șase sau șapte reactoare nucleare modulare mici (SMR) de la Kairos Power, devenind astfel prima companie de tehnologie care pune în funcțiune noi centrale nucleare pentru a furniza energie electrică cu emisii reduse de carbon pentru centrele sale de date. În plus, a semnat un acord cu dezvoltatorul de energie nucleară Elementl Power pentru construirea a trei centrale nucleare avansate în Statele Unite.

Consumul de apă este un alt factor de mediu important. Apa este esențială pentru răcirea echipamentelor din centrele de date, iar pentru fiecare kilowatt-oră de energie consumată se pot folosi până la doi litri de apă. Cererea de AI va duce la o creştere a extracţiei de apă subterană sau de suprafaţă cuprinsă între 4,2 miliarde şi 6,6 miliarde de metri cubi până în 2027, informează ANSA.

Inteligența artificială, cu toată promisiunea ei de progres, eficiență și automatizare, are un preț ascuns pe care rareori îl vedem: munca invizibilă, istovitoare și adesea traumatizantă a celor care o fac posibilă.

Iar de fiecare dată când ne minunăm de „inteligența” unui model, ar fi onest să ne întrebăm câtă suferință umană și cât consum de resurse naturale se află în spatele acelei performanțe. Nu-i puțin absurd cum în timp ce pentru o parte dintre noi munca devine mai ușoară, pentru alții realitatea apasă tot mai greu pe umeri?

Eu am un sentiment de neputință legat de toată povestea asta. Oricât am încerca, e aproape imposibil să nu folosim AI. Asta pentru că devine parte integrată din orice ne înconjoară. E parte din platformele de social media, din aplicațiile de la muncă, din sistemele medicale sau din serviciile de relații cu clienții.

Când folosim Google Maps pentru a evita traficul, primim recomandări personalizate pe Netflix sau ascultăm muzică pe Spotify, AI-ul lucrează în fundal pentru a analiza preferințele noastre și a ne oferi soluții rapide și adaptate. Asistenții virtuali precum Alexa sau Google Assistant ne ajută să primim informații în timp real, în timp ce aplicațiile de traducere sau corectare gramaticală folosesc AI pentru a ne face comunicarea mai ușoară.

În mediul profesional, AI-ul automatizează sarcini repetitive, optimizează procese, contribuie la diagnosticarea bolilor și la dezvoltarea de medicamente, ajută la siguranța rutieră și la funcționarea vehiculelor autonome.

E o spirală care pare inevitabilă: cererea de automatizare crește, competiția tehnologică se intensifică, iar companiile vor modele tot mai performante. Asta alimentează și mai mult nevoia de lucru cu date și alimentare a algoritmilor. Iar noi, consumatorii finali, suntem parte din acest sistem.

Nu știu ce-am putea face.

Poate să nu ne lăsăm amorțiți. Să nu luăm totul de-a gata. Să vorbim despre cine plătește cu adevărat prețul „progresului” și să cerem mai multă transparență și responsabilitate din partea celor care construiesc aceste tehnologii.

Sursă imagine cover: Daniel Reche on Pexels.

Azi e ultima zi de TIFF, dar zilele dedicate filmului nu au intrat în sac. Facultatea de Teatru și Film e în plin festival FRAME toată săptămâna viitoare. Tema din acest an e Performing Society și îți aduce spectacole de teatru, proiecții de film, expoziții, lansări de carte, dezbateri și întâlniri profesionale. În plus, mai toate evenimentele sunt gratuite.

***

Am văzut câteva filme la TIFF care mi-au stârnit tot felul de întrebări și de la care-am pornit dezbateri profunde cu oameni dragi. Încă nu am avut răgaz să scriu pe larg despre ele, dar pregătesc un articol pentru site cât de curând. Tu la ce filme ai fost și ți-au plăcut? Mi-ar plăcea mult să-mi scrii în comentarii.

***

Mâine lansez pe Instagram un concurs cu invitații la FundaMental Fest, primul festival outdoor de wellbeing holistic din România, care are loc între 28 și 29 iunie în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” așa că stai pe-aproape.

***

Am aflat de o treabă faină: Tura de duminică. Dacă ai chef de o plimbare și vrei să cunoști oameni, în fiecare duminică, Andrei Cătinaș (sau altcineva din echipa de organizare) te așteaptă la ora 8:45 în Parcul Central pentru ca la 9:00 să porniți la drum. Vă plimbați, povestiți, poate vă opriți la o cafea. În 6 august planul e ca tura de duminică să poposească pe la Iarmaroc, la muzeu. Aici te poți înscrie la următoarele ture și afli mai multe detalii.

Pentru cine e Tura de duminică? Pentru oricine vrea să se conecteze cu natura și cu alți oameni și să discute despre sănătate, comunitate, startups, marketing și câte și mai câte.

Tura de duminică este un eveniment pornit la București care acum molipsește și alte orașe. Endi Ungureanu a pornit anul trecut prima ediție la București și dorește să organizeze un eveniment social recurent, unde să se adune, să povestească și să se plimbe. În prezent, se întâmplă în 4 locații din București și în 5 alte orașe din țară.

***

Trimite ediția de azi și prietenilor tăi și fii primul din gașcă află ce mișcă prin oraș și vine cu veștile bune.

Luni, 23 iunie

📷 Andrei Mateescu | Degrees of Exposure de la ora 19:00 pe Strada Albert Einstein 6. Programul național de reabilitare termică din România a schimbat radical estetica urbană a orașelor, determinându-l pe artist să reviziteze blocurile Est-Europene, la mai bine de un deceniu după seria sa Multilateral. De această dată s-a concentrat pe șantiere din jurul blocurilor și asupra noilor lor fațade suprasaturate cromatic, abordând teme precum eficiența energetică, schimbările climatice, tensiunile interior-exterior sau public-privat. Folosind termografia, fotografia manipulată hiper-realist și scenografia luminoasă, accentul e pus pe ferestrele iluminate, păstrând locuirea și domesticitatea în centrul vieții urbane. Andrei Mateescu (n. 1988, București) a urmat cursurile departamentului de Fotografie si Imagine Dinamică ale UNArte, obținându-și licența și disertația în 2010, respectiv 2012. Nativ al notoriilor blocuri gri, preocupările sale s-au format în jurul delicatelor relații ce alcătuiesc peisajul urban contemporan.

🎭 Visul (bilet cu valoare 0 sau bilet susținător) de la ora 20:00 la REACTOR de creație și experiment. O clasă de actorie se pregătește de spectacolul-examen, „Visul unei nopți de vară”. Școala e plină de zvonuri, repetițiile de revelații și nopțile de neliniște. Limitele dintre teatru și viață, dintre școală și viață personală, dintre normal și anormal se contopesc și dispar. Spectacolul a fost creat în cadrul proiectului „Zonă de siguranță”, care are ca temă de cercetare abuzurile de putere ce pot apărea în mediul universitar, în special în cadrul facultăților cu profil artistic.

Marți, 24 iunie

🎶 Spectacol muzical „Împreună” by Music Haven de la ora 17:00 la Cinema Mărăști. Copiii vor cânta alături de părinții lor. Este mai mult decât un spectacol – este o punte între generații, o lecție despre încredere, conexiune, emoție și iubire.

📖 Club de lecture || Coin du livre francophone (intrare liberă) de la ora 18:00 la Bookstory. Clubul de lectură se reunește din nou pentru o întâlnire în jurul literaturii de limbă franceză.

🎶 Bilete la Opera de trei parale (cu bilet) de la ora 18:30 la Opera Națională Cluj. Carismaticul antierou Macheath (cunoscut sub numele de Mackie Șiș) se căsătorește în secret cu Polly, fiica lui Jonathan Jeremiah Peachum, liderul unei rețele organizate de cerșetori din Londra. Indignați de alegerea fiicei lor, soții Peachum pun la cale capturarea tânărului, cu sprijinul forțelor de ordine. Trădat de fosta sa iubită, Jenny, Macheath este arestat și condamnat la moarte. Soarta îi oferă însă o întorsătură neașteptată: este salvat în ultima clipă, printr-un ordin special emis chiar în ziua încoronării Reginei Victoria. Într-un peisaj urban degradat, populat de marginalii Londrei victoriene – cerșetori, delicvenți și femei în pragul supraviețuirii – povestea lui Mackie Șiș devine o alegorie satirică despre corupție, complicitate și ipocrizie socială. Spectacolul, cu elemente de cabaret și ironie acidă, explorează decăderea valorilor umane și vulnerabilitatea individului într-o lume în care regulile sunt făcute pentru a fi încălcate.

🎥 Succes de public (intrare liberă) de la ora 19:00 la Căminul Subcultural. Forme! Sau cum am învățat să nu îmi mai fie frică de tablou (r. Matei Preda, 9 min): La vernisajul unui tablou, o pictoriță se lovește de comentarii ciudate ale publicului, ceea ce o determină să își depășească inhibițiile artistice. Enzo & Mateo (r. Valentin Fogoroș, 21 min): Un tată, îngrijorat de moartea gemenilor săi, pornește într-o aventură pentru a construi o replică a legendarului Ferrari Enzo, simbol al fiului decedat. Obsesia și durerea se contopesc în această poveste emoționantă. Un moment de glorie (r. Edward Blaga, 5 min): O actriță își salvează debutul cu o idee neașteptată, transformând un obstacol într-un moment memorabil. Morning routine (r. Robert Kocsis, 16 min): Un tânăr regizor român își începe ziua scrolând pe telefon, încercând să găsească inspirație pentru următorul documentar despre conflictul din Ucraina. Dogma ‘71 (r. Ștefan Marcu, 15 min): În România comunistă, un criminal în serie discută despre religie cu viitoarea sa victimă într-un dialog tensionat.

🎶 Cell’Opera | Opera Aperta (cu bilet) de la ora 20:00 în curtea Rectoratului UBB – Str. Mihail Kogălniceanu nr. 1. Cell’Opera, un ansamblu spectaculos alcătuit din 34 de violonceliști, oferă o experiență muzicală de neuitat – un melanj rafinat între puterea expresivă a muzicii de operă și sonoritățile grave, calde ale instrumentului considerat cel mai apropiat de vocea umană. Dirijat de Tiberiu Soare, concertul aduce în prim-plan lucrări emblematice din repertoriul liric internațional, reinterpretate în aranjamente semnate de Emeric Kostyák, violoncelistul ce va fi prezent și el, la Cluj.

😊 Impro Show cu trupa „Improzaurii” de la ora 20:00 la Atelier Cafe. Grupa de Impro Avansați finalizează Atelierul care a durat 3 luni. Am plecat de la bun început cu obiectivul: facem SHOW de improvizație.

🗣️ FTF Dialog | Regizoare în Transilvania. Viața între două lumi | FRAME Festival de la ora 20:30 la Facultatea de Teatru și Film. Cum îți alegi mediul de exprimare în cinema? Care sunt provocările unor medii diferite precum animația sau filmul de ficțiune propriu-zis? Cum arată, comparativ, experiența muncii în domeniul cinemaului în industria de film maghiară și în cea română? Pornind de la aceste întrebări, vă invităm la un dialog, pe data de 24 iunie, cu regizoarea Cecília Felméri, moderat de criticul de film Radu Toderici.

Miercuri, 25 iunie

📖 Lansare de carte și lectură publică „Concert de gală. 30 de poeți ai Ligii Scriitorilor Maghiari din Ardeal” de la ora 18:00 la Book Corner Librarium. Despre volum: „Textele din această antologie sunt și rezultatul interacțiunii complexe dintre traume istorice, schimbări politice și experimente estetice, unde figurează inclusiv moștenirea comunismului sau fragmentarea postmodernă. Aș puncta, apoi, tendința spre reflecția melancolică și absurd, care amintesc, ambele, de existențialismul central-european. Generațiile mai tinere înclină spre stiluri ușor minimaliste, fragmentate sau conceptuale, în contrast cu narațiunile istorice ale celor dinaintea lor. Câmp divers și dinamic, poezia maghiară tinde, cu toate acestea, să echilibreze profunzimea filozofică, jocul lingvistic și reflecția istorică, cu un interes deosebit pentru atomizare și o estetică să zicem austeră.” (Alex Ciorogar)

🖼️ Lansarea expoziției „Gradul 0” de Ioana Giurgiu de la ora 18:00 la Samsara. Prin această expoziție, Ioana explorează starea aceea unică a unei întâlniri de gradul zero – punctul în care o experiență devine suficient de intensă încât să schimbe direcția interioară. Lucrările expuse creează un spațiu de reflecție, vulnerabilitate și autenticitate, în care privitorul este invitat să se regăsească. Ioana Giurgiu este o artistă din Cluj, România care își dedică munca aprofundării unor teme duale: lumină și întuneric, om și Dumnezeu, mic și mare, evident și subtil.

📖 Cafeneaua Babel – club de lectură bilingvă (pe bază de înscriere) de la ora 18:00 la Biblioteca Județeană „Octavian Goga”. Se vor citi texte care au în centru călătoriile, surprinzând multiplele lor valențe în literatură: călătorii în care ne sunt revelate alte spații și alte timpuri, călătorii necesare și vindecătoare, călătorii către sine. Te așteaptă o călătorie prin literatură către noi înșine. Limbile străine ne vor purta în atmosfera locurilor evocate, prilejuind un amestec de relaxare și provocare intelectuală. Sunt așteptați și cetățenii străini care învață limba română.

🖼️ Vernisaj RUINS – expoziție colectivă de la ora 18:00 la Fundația Cosman, Andrei Mureșanu 11. Ruina este un obiect complex și paradoxal. Ea reprezintă în același timp trecerea timpului și imobilizarea lui, gloria vremurilor apuse și deșertăciunea lor. Ca motiv estetic și artistic, ruinele pot să transmită atât sentimentul melancolic al finitudinii cât și fiorul sublimului, delectarea în fața teribilului spectacol al distrugerii. În contextul actual, ruina capătă o semnificație particulară având în vedere schimbările economice (ruinele patrimoniului industrial), climatice (inundațiil, incendii) și geopolitice (războaiele, care crează ruine instantanee). Expoziția de față prezintă zece puncte de vedere contemporane asupra ruinelor, reunind artiști din Belgia (Valentin Capony, Émile Pierret), Grecia (Georgia Papoutsi) și România (Mathias Bar, Taisia Corbuț, Octavian Cosman, Teodora Cosman, Răzvan Neagoe, Cristian Opriș, Patricia Todoran).

🎭 Întâmplări din irealitatea imediată (cu bilet)de la ora 19:00 la Teatrul Național Cluj. „Pentru Întâmplări în irealitatea imediată mi-am propus un spectacol în registrul instalațiilor vivante, plecând de la tema principală a romanului lui Max Blecher, și anume Panopticumul. Trecerea prin evenimentele vieții este privită din perspectiva unei „nesfârșite contemplații a vitrinelor din panoramă”, în care statuile de ceară devin personaje captive într-o realitate atât de subjugată banalității, încât ea devine ireală.” – Tudor Lucanu

🎭 Trupa Imago – Teatru | ALMOST MAINE (intrare liberă) de la ora 19:30 la Casa de Cultură a Studenților. „Almost, Maine” este o piesă de teatru scrisă de John Cariani, formată dintr-o serie de scene scurte, interconectate tematic, care explorează diferite fațete ale dragostei și relațiilor. Acțiunea are loc într-un oraș fictiv din nordul statului Maine, numit Almost, în timpul unei nopți friguroase de iarnă, sub luminile Aurorei Boreale. Fiecare scenă surprinde un moment esențial între doi (sau trei) oameni – fie îndrăgostiți, fie pe cale să se îndrăgostească, fie despărțindu-se. Cu un amestec de umor, poezie și tandrețe, piesa folosește realism magic pentru a ilustra emoțiile personajelor: inimile frânte cad efectiv pe jos, dragostea este purtată într-o pungă, iar oamenii pot literalmente să se piardă în sentimentele lor.

😊 Vio – Rupt în tour | Stand-up Comedy Show (cu bilet) de la ora 21:00 la Bruto. Abandonat de Teo și Costel, mafiotul stand-up-ului, Don Vio, își ia viața în propriile mâini și pleacă în turneu solo prin țară.

Joi, 26 iunie

🎭 Gyűlöletvarieté | Színházi előadás | FRAME Fesztivál (intrare gratuită) de la ora 18:00 la ZIZ – Art and Social Area. Spectacol în limba maghiară, cu subtitrare în limba română. Acțiunea are loc în interiorul unui canal, aburind de mirosuri grele și umezeală. Afară tocmai bate ceasul de miezul nopții, iar sunetele unei slujbe religioase pătrund ușor, odată cu lumina lunii. Personajele noastre fac parte din lumea celor marginalizați și disprețuiți. Cei care ne provoacă greață, dezgust și ne fac să ne strâmbăm din nas. Epave, resturi de canal, dăunători: Șobolanul, Viermele și Dihorul. Musca le deschide ochii: oamenii – ba chiar întreaga umanitate – sunt de vină pentru că au fost izgoniți și siliți să trăiască în canale. Deodată totul devine clar, imaginea se leagă! „Desigur! Așa este!” – strigă ei. Să ne răzbunăm, deci, pe umanitate!

📖 Lansare de carte și sesiune de autografe: „Feefulness. Fericirea mișcării în natură” de Adi Dohotaru de la ora 19:00 la Insomnia. Despre volum: „Prea des, în spatele metodelor de dezvoltare personală și conectarea cu cea mai bună versiune a noastră promovate insistent de curentul self-help al ultimilor ani, se ascund mecanisme corporate de docilizare și interiorizare a presiunilor unui sistem neoliberal alienant. De cealaltă parte, în fața nedreptăților sistemice, tot mai copleșitoare în policriză, tindem natural spre autoperfecționare și grijă față de universul imediat. Jurnalul lui Adi Dohotaru descrie o alternativă binevenită: mișcarea ca mod de a locui timpul și spațiul mai lent, mai jucăuș, angajat și mai atent la ecosisteme fragile, pe care suntem datori să le protejăm, dincolo de enclave închise, „cu bani, / din-viață-scapă-cine-poate, / dar fără școli, drumuri, spitale și centre culturale”. Senzații post-lectură: amestec de revoltă, dorință de implicare civică și poftă de mișcare fără scopuri definite.” – Ruxandra Gîdei (4fără15)

🎭 Minunata lume nouă a domnului Harpagon (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național Cluj. În montarea lui Roberto Bacci, Harpagon (Radu Lărgeanu) își permite tot soiul de plăceri și excese, deoarece, pretinde el, este un om pe de-a întregul schimbat. Talentul și plăcerea de a strânge sume fabuloase fac ca banii să devină mai degrabă un premiu de perspicacitate decât un scop în sine. Personajul nu se limitează totuși să încheie tranzacții, ci antrenează publicul într-un joc de-a moralitatea, pe care o chestionează, o duce în derizoriu și o întoarce pe dos. În jongleriile lui retorice, limitele dintre bine și rău se reduc la o chestiune de perspectivă, deși sofisticarea aceasta nu este decât o spoială pentru realități monstruoase. Într-o zi însă, Marianna (Diana Buluga), tânăra pe care a cumpărat-o de mică, crescând-o pentru rolurile de servitoare, de asistentă, de companioană sau chiar de soție, se dovedește a fi un potențial donator de inimă, cu un preț ajustat la disperarea cumpărătorilor. Pus în fața unei asemenea dileme (i)morale, prioritățile lui Harpagon intră într-un conflict pe care nu-l poate rezolva fără ajutorul nostru.

📖 Raftul de debut – Seri de dialog și lectură cu autorii invitați | ediția a IX-a de la ora 19:00 la Cărturești Hintz. O seară de lectură și dialog cu următorii invitați: Ioana Pavel, Olivia Grecea, Iarina Copuzaru, Dan-Liviu Boeriu. Scriitoare și scriitori care și-au văzut pentru prima dată publicate textele sau care au făcut trecerea de la o categorie literară la alta, vă dau întâlnire la o serie de evenimente dedicate debutului între 24 iunie – 4 iulie la Brașov, București, Cluj și online. Vom putea afla ce înseamnă să debutezi în prezent, care sunt provocările, satisfacțiile, care e procesul prin care cartea ajunge să fie scrisă și, ulterior, publicată și nu în ultimul rând, ne vom bucura de momente lectură.

Vineri, 27 iunie

🥗 Cină colectivă în întuneric (bilet cu valoare 0 sau bilet susținător) de la ora 18:00 la REACTOR de creație și experiment. Instalația propune un portal experiențial sub forma unei cine colective. Prin intermediul gustului și a sunetului încercăm să definim o lume, o perioadă, un spațiu. Suntem obișnuiți ca acțiunea vitală de a ne hrăni să meargă în background în timp ce ne concentrăm pe alte acțiuni. Simțul văzului tinde să domine paleta senzorială, anticipând toate celelalte senzații. Aici, la această cină, suspendăm activitățile adiacente și obturăm simțul văzului pentru ca gustul să fie experimentat în sine, decuplat de numele, aspectul și istoria felului de mâncare. Alți stimuli devin centrali (gustul, tactilul, sunetul și mirosul) în încercarea de a crea o altfel de prezență în banala acțiune de a mânca.

🎨 Praxis! Emergent Curators’ Days de la ora 18:00 pe str. General Eremia Grigorescu, nr. 106. Universitatea de Artă și Design Cluj anunță lansarea platformei și inițiativei curatoriale „Praxis! Emergent Curators’ Days”, a cărei primă ediție va avea loc în perioada 26 iunie – 13 iulie 2025. „Praxis! Emergent Curators’ Days” marchează o premieră națională și urmărește să devină un cadru recurent de afirmare profesională pentru tinerii curatori. Ediția din acest an reunește 11 expoziții, găzduite de spații de artă din Cluj și realizate de 12 tineri curatori. În proiect sunt implicați peste 30 de artiști, reprezentând o diversitate de medii și forme de expresie. „Praxis!” se dezvoltă la intersecția a două direcții relevante pentru scena artistică românească: consolidarea Clujului ca centru de formare și practică în sfera curatorială și deschiderea tot mai amplă a mediilor artistice spre practici curatoriale coerente, profesioniste și inovative. În cadrul acestei prime ediții, The Cosmic House găzduiește două expoziții care propun direcții vizuale și sensibilități artistice complementare.

🎭 Amprente | Premieră | Spectacol itinerant (intrare liberă, pe bază de rezervare)în 27, 28 și 29 iunie de la ora 19:00 și 19:30. Într-o societate unde discursul urii încearcă să-și facă din nou loc, spectacolul AMPRENTE vine ca un act de resistență prin artă și memorie. O călătorie teatrală prin istoria nevăzută a comunității LGBTQIA+ din Cluj-Napoca, ghidată de figura emblematică a lui Ion Negoițescu – scriitor, intelectual și luptător pentru adevăr într-o epocă ostilă. AMPRENTE este un spectacol itinerant, care duce publicul prin spații semnificative din oraș, și printr-o serie de povești personale și colective. Veți fi martori ai iubirii, fricii, luptei și speranței, într-un demers artistic care ne reamintește că normalitatea și demnitatea sunt drepturi, nu privilegii. Locația exactă de începere a spectacolului va fi comunicată prin email, după confirmarea rezervării.

🎭 Acum ori niciodată! – Hai la comedie (cu bilet) de la ora 19:00 la Cinema Teatru „Florin Piersic”. O comedie dramatică ce atinge corzile sensibilității umane, „Acum ori Niciodată” explorează cu finețe momentul în care trebuie să decizi dacă îți asumi riscuri sau lași viața să treacă pe lângă tine. Este o piesă despre alegeri, despre limitele pe care ni le impunem și curajul de a le depăși. Spectacolul aduce pe scenă un univers în care umorul se împletește cu emoția autentică – un echilibru fragil, dar profund uman.

🎶 Concertul de închidere a stagiunii 2024/2025 (cu bilet) de la ora 19:00 la Auditorium Maximum.

🗣️ Scriitori în librărie | O întâlnire cu Goran Mrakić de la ora 19:00 la Cărturești Hintz. Goran Mrakić a publicat două volume de versuri, trei cărți de aforisme satirice și două volume de proză scurtă, „Punk requiem” (2024) și „Povestiri din garaj” (Nemira, colecția n’autor, 2018). „Micile plăceri ale morții” (2022) este primul său roman. Conversația va merge dincolo de literatura autorului: vom descoperi ce cărți îl inspiră pe Goran Mrakić, care e relația lui cu Timișoara – oraș-personaj din scrierile sale –, ce proiecte noi are în lucru, ce rol au muzica, filmele sau experiențele personale în activitatea sa literară. Evenimentul include și un segment de dialog cu publicul, așa că pregătește-ți întrebările și curiozitățile.

🎭 Oglinda neagră (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național Cluj. „Luigi Pirandello ne așază în fața unei oglinzi în care e dureros și, totodată, necesar să ne observăm. Dar cine se află, cu adevărat, în fața acelei oglinzi? Să fie oare «personalitatea» noastră? Personajul acela care trăiește lângă noi și în care ne amăgim, în fiecare zi, că ne recunoaștem, doar pentru a fi acceptați de ceilalți? Sau este oare «esența» noastră? Acea ființă unică, acea pagină albă de la origini pe care cu toții s-au grăbit, de-a lungul vieții noastre, să scrie ceea ce voiau ca noi să devenim.” – Roberto Bacci

🎶 The Four Seasons, Recomposed by Max Richter | Opera Aperta (cu bilet) de la ora 23:55 la Mina Cluj. Richter păstrează doar o parte din materialul original, reconstruindu-l cu un suflu contemporan: loop-uri minimaliste, o profunzime emoțională și o atmosfera dramatică ce amintește de serialele Nordic noir. Rezultatul? Un peisaj sonor care e, în același timp, familiar și surprinzător de nou. Fie că ești pasionat de muzica clasică, fie că o descoperi pentru prima dată, acest manifest post-clasic este creat să te emoționeze și să te inspire.

🎶 Opera Aperta 2025: Nocturnes (cu bilet) de la ora 00:00 la Iulius Mall. Când orașul se cufundă în liniștea nopții, muzica lui Chopin și Ravel se așterne ca o mângâiere sonoră, într-un recital de pian ce promite o experiență senzorială aparte. La miezul nopții, Vladimir Petrov, pianist recunoscut pentru eleganța și profunzimea interpretărilor sale, aduce în atriumul Iulius Mall o selecție de lucrări ce îmbină visarea, melancolia și virtuozitatea. Programul include bijuterii din repertoriul romantic – nocturne, mazurci, valsuri și o sonată de Frédéric Chopin –, dar și capodopera impresionistă Gaspard de la Nuit de Maurice Ravel, lucrare de o forță expresivă aparte. Un recital intim, poetic, conceput special pentru acel moment magic în care noaptea pare să vorbească doar prin sunete. O experiență de ascultat cu sufletul deschis.

Sâmbătă, 28 iunie

🧠 FundaMental Fest 2025 (cu bilet) de la ora 9:00 în Parcul Etnografic „Romulus Vuia”. Timp de un weekend, Parcul Etnografic devine un hub de energie, unde știința, mișcarea, nutriția și conexiunea umană se întâlnesc pentru a crea o experiență care să rămână cu tine. Ce vei găsi la FundaMental Fest: conferințe & discuții care te pun pe gânduri, mișcare conștientă & reconectare cu corpul, arts & crafts – exprimare prin mâini, nu doar prin minte, muzică live acustică, food & healthy market – mâncare bună și produse cu suflet. FundaMental nu îți oferă rețete universale, dar îți pune la dispoziție experiențe, perspective și contexte care îți pot schimba felul în care privești echilibrul dintre minte, emoții și corp.

🎭 Carnavalul poveștilor – operă pentru copii (cu bilet) de la ora 11:00 la Cinema Teatru „Florin Piersic”. În acest spectacol îi veți regăsi pe Puck, Motanul Încălțat, Vulpea și Corbul, Pinochio, Lupul și Scufița Roșie, Ursul păcălit de Vulpe, Vânătorul, Păcală, Împăratul și cele trei Prințese, Zâna cea Bună, Albă ca Zăpada și…câțiva pitici, Zmeul, Ileana Cosânzeana și Făt-frumos, și mulți alții. Simpaticele momente muzical-coregrafice ale personajelor vor fi însoțite de melodii îndrăgite din repertoriul copiilor dar și din cel al liricii universale, aranjate muzical într-o manieră plină de candoare și ghidușie de către Nini Hudea.

🏆 GândIT in România, Ediția a IV-a – „Ștefan Odobleja” (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național Cluj. Asociația pentru Educație TEOFOR va aduce pe scena Teatrului Național (Opera) Cluj și va premia, într-un spectacol de Gală, marile personalități ale creativității culturale și științifice românești, ale succeselor în business din inovație, ale campionilor minții românești în general, distinși în concursuri internaționale, remarcați de organizații și instituții de renume din întreaga lume, din zona de IT, în general, și din Cluj, în mod special. Evenimentul va debuta cu proiecția unui film documentar dedicat academicianului Ștefan Odobleja, precursor mondial al ciberneticii și al inteligenței artificiale. În total vor fi acordate 12 premii, majoritatea conexe domeniilor IT, la diferite categorii: Educație, Cercetare, Bizinvent, Olimpici, Start-up, AI, Cybersecurity, Robotică, Cultură, și altele. Seara va continua cu un spectacol muzical oferit publicului participant de către trupa britanice de notorietate internațională, The Tiger Lillies.

🎻 Opera Aperta 2025: Cluj Tango Night (cu bilet) de la ora 00:00 la Iulius Mall Cluj. Pe scenă, se reunesc instrumentiști de excepție: Elena Ghemeș, violoncelistă a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, Irina Indrei, pianistă talentată formată la Colegiul de Muzică „Sigismund Toduța”, Emanuel Elcean, contrabasist al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”, Robert Indrei, un virtuoz al bandoneonului, instrumentul emblematic al tangoului. Alături de ei, doi soliști cu o carismă magnetică electrizează seara: Iulia Merca, mezzosoprană a Operei Naționale Române Cluj-Napoca, cu o voce care poartă dorul și focul tangoului și Claudiu Hontilă, violonist al Filarmonicii de Stat Transilvania, ale cărui frazări intense dau viață fiecărui moment dramatic.

Duminică, 29 iunie

🧠 Ziua 2 – FundaMental Fest 2025 (cu bilet) de la ora 9:00 în Parcul Etnografic „Romulus Vuia”. Timp de un weekend, Parcul Etnografic devine un hub de energie, unde știința, mișcarea, nutriția și conexiunea umană se întâlnesc pentru a crea o experiență care să rămână cu tine. Ce vei găsi la FundaMental Fest: conferințe & discuții care te pun pe gânduri, mișcare conștientă & reconectare cu corpul, arts & crafts – exprimare prin mâini, nu doar prin minte, muzică live acustică, food & healthy market – mâncare bună și produse cu suflet. FundaMental nu îți oferă rețete universale, dar îți pune la dispoziție experiențe, perspective și contexte care îți pot schimba felul în care privești echilibrul dintre minte, emoții și corp.

Ce alte evenimente știi că au loc în săptămâna care urmează la Cluj? La care dintre cele de mai sus plănuiești să mergi? Scrie-mi în comentarii.

În cea mai recentă ediție de Coolturalist, am scris despre greva angajaților de la Muzeul Luvru, despre librăria La Două Bufnițe, o campanie de nota 10 semnată de Salvați Copiii și multe recomandări diverse. Citește-o și abonează-te de-ți place.

Să ne citim cu bine! 🌞

Acum vreo săptămână am mers să văd „Plecat” – migranții români. Expoziție de fotografie documentară la Muzeul de Artă Cluj. Ei bine, nu credeam că mă va atinge atât de tare.

Mi-am amintit de discuțiile din familie despre plecatul la muncă în străinătate de când eram copil. În familia noastră, străinătatea a fost doar un fum care a plutit o vreme deasupra micii noastre lumi. Un nor gri pe care-l simțeam aproape. În viețile unchilor mei, ale verișorilor, ale vecinilor, ale prietenilor, ale partenerilor și cunoscuților. Dar n-a poposit atât deasupra noastră încât să se materializeze și să ne devină realitate.

În chipurile și poveștile românilor pe care Elena Stancu și Cosmin Bumbuț i-au cunoscut, simțit, ascultat și înțeles, i-am văzut pe toți pe care îi cunosc și care au ales să plece din țară. Oameni la care mă gândesc deseori și mă întreb cum o mai duc, la ce se gândesc și când o să-i mai văd. I-am văzut pe toți cei care întrețin 3 sau 4 generații cu banii munciți în fermele, solariile sau pe șantierele Europei. Pe toți oamenii care au plecat din România pentru mai bine, mai decent. Pentru baia modernă, acoperiș sau centrală. Pentru rechizitele copiilor. Pentru un vis. Oameni care au fugit de abuzuri și au dat de altele.

În timp ce o parte dintre români au plecat pentru oportunități, pentru creștere profesională sau educație, sărăcia a golit satele și orașele mici ale României. Elena și Cosmin trăiesc într-o mașină și documentează viețile românilor din diaspora. Prin munca lor, ne ajută să ne cunoaștem unii altora poveștile, singurele care au puterea de a ne apropia și a ne închega.

Munca lor poate fi descoperită aici.

CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)

De vorbă cu Ana Rubeli, storyteller cultural: „Cea mai mare bucurie apare când nostalgia se transformă în acțiune – clădirile sunt restaurate, salvate și puse în valoare”.

Probabilitatea ca patrimoniul României să devină perisabil și să dispară nu e o născocire. Ba chiar ar putea deveni realitate mai repede decât credem, mai ales dacă lăsăm acest lucru pe mâna hazardului și a lui „fie ce-o fi”. Ana Rubeli nu a închis ochii la această realitate sumbră, ci a fondat Asociația Culturală Aici A Stat, un proiect de promovare a patrimoniului în toate formele sale, material și imaterial.

Cu alte cuvinte, prin munca sa, Ana redă viața clădirilor istorice și ne aduce aproape de personalitățile care le-au locuit și iubit, colțuri de oraș cu istorie și mituri din mahalalele Bucureștiului și nu numai. Prin tururi ghidate, vânători de comori arhitecturale și recitaluri de muzică clasică în locuri cu poveste, Ana creează punți emoționale între oameni și orașele lor. Alături de soțul ei Andrei, cercetează, fotografiază și spune povești care salvează, emoționează și construiesc o altfel de relație cu patrimoniul.

În 2024, a publicat cartea Mahalale de patrimoniu (Editura Vremea), o explorare a două foste suburbii bucureștene, Flămânda și Sfânta Ecaterina, denumite, după obice­iul timpului, după biserica pe care‑o frecventau mahalagii. Anul acesta, ne pregătește Festivalul Silvia Șerbescu, în onoarea unei mari personalități interbelice din lumea muzicii clasice.

„Cred că dacă ne-am iubi mai mult orașul sau locul unde ne aflăm, în care locuim sau de unde ne tragem, lucrurile ar sta în cu totul și cu totul altfel.”

CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)

📖 (de citit) „Să nu uiți” de Larisa Marin. Din descriere: Luz trăiește de zeci de ani, nici ea nu știe precis câți, într-un centru psihiatric din inima Madridului, denumit metaforic Libertad. Evident, asta nu o împiedică să fie tot timpul dichisită. Curios e faptul că nu își amintește cum a ajuns aici și, mai ales, de ce. Va reuși să iasă din mintea ei și să facă lumină în povestea care o bântuie de atâta amar de vreme? Dar dacă nici Luz nu e cine pretinde? Dacă nu e doar o victimă și, de fapt, joacă un rol cheie, într-un spectacol grotesc pus la cale de altcineva? Sau, și mai grav, dacă Luz este o criminală?

✍🏻 (de ținut minte) Subversiv, o nouă revistă culturală, îngrijită de o echipă care scrie „cu entuziasm despre ce e bine și critic despre ce e nedrept în lumea de azi”.

🎭 (de neratat) Spectacolul Nicio pastilă magică, parte a primului proiect autohton de teatru dedicat persoanelor cu dizabilității motorii, va avea avanpremiera pe 1 iulie la Sala Media a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, în prezența dramaturgului irlandez Christian O’Reilly.

🧠 (de conștientizat) De când a început genocidul din Gaza, Israelul ucide în medie 13 jurnaliști pe lună. Un articol care ne ajută să înțelegem mai bine situația îngrozitoare prin care trec lucrătorii media palestinieni și cum afectează asta starea presei de peste tot.

🎶 (de mers) ASTRA Rock anunță primele trupe din line-up-ul ediției din acest an: Subcarpați, SPP, The Mono Jacks, Mihail, Niște băieți, E-An-Na și Machiavellian God.

🎥 (de văzut) „Kontinental ’25”, cel mai nou film semnat Radu Jude, ajunge în cinematografele din 23 de orașe din România începând cu 20 iunie. Premiat cu Ursul de Argint pentru Cel mai bun scenariu la Berlinale 2025, „Kontinental ’25” este o comedie morală tăioasă despre vinovăție, empatie și limitele umanității într-o societate din ce în ce mai impersonală.

O LUME IMENSĂ (E. YONG)

Centrul de activități al Muzeului Astra din Sibiu a câștigat Premiul Europa Nostra pentru Educație.

Muzeul Astra din Sibiu a fost distins cu prestigiosul Premiu Europa Nostra pentru Educație, Formare și Competențe, datorită activității desfășurate în „Centrul de activități și resurse regionale” din Casa Artelor, un monument istoric din secolul al XIV-lea, restaurat cu sprijinul fondurilor norvegiene. Centrul funcționează ca un spațiu viu dedicat meșteșugurilor, unde au loc expoziții, ateliere, activități educaționale și sesiuni interactive care valorifică tradițiile și cunoștințele artizanale.

Prin acest proiect, echipa Muzeului Astra își propune nu doar să conserve patrimoniul, ci să-l facă relevant pentru comunitate. Meșterii tradiționali, dar și localnicii, sunt sprijiniți să dobândească abilități practice care le pot asigura locuri de muncă și îi ajută să intervină, la nevoie, pentru conservarea clădirilor vechi.

Nici la Luvru angajații (și turiștii) nu sunt respectați.

Muzeul Luvru din Paris și-a închis porțile luni, după ce angajații au început o grevă spontană, nemulțumiți de condițiile grele de muncă și de supraaglomerarea constantă. Galeriștii, personalul de securitate și casierii au refuzat să-și mai ocupe posturile, semnalând că nu mai fac față valului uriaș de turiști și lipsei de personal. Cu până la 20.000 de vizitatori pe zi doar pentru Mona Lisa, muzeul devine tot mai greu de gestionat, atât pentru angajați, cât și pentru turiști, mulți dintre ei au rămas blocați în cozi, fără nicio explicație.

Protestul scoate la iveală probleme cronice ale infrastructurii muzeului: infiltrații, temperaturi instabile, lipsa toaletelor și a spațiilor de odihnă pentru angajați. În unele zone, aceștia au fost nevoiți să pună găleți pentru ca apa să nu se scurgă pe operele de artă. Cu 8,7 milioane de vizitatori în 2023, dublu față de capacitatea optimă, muzeul simbolizează nu doar bogăția culturală a Franței, ci și o situație scăpată de sub control.

Concomitent, guvernul francez a anunțat că va introduce o taxă suplimentară de 10 euro pentru vizitatorii din afara Uniunii Europene pentru accesul în muzee emblematice precum Luvru, Palatul Versailles sau Castelul Chambord. Decizia vine pe fondul reducerilor bugetare, al scăderii sponsorizărilor și al costurilor uriașe de restaurare (doar Luvrul are nevoie de 400 de milioane de euro în următorii 15 ani pentru a combate infiltrațiile). Autoritățile estimează că noul tarif, de 30 de euro, i-ar putea aduce muzeului aproximativ 20 de milioane de euro anual.

Măsura a stârnit controverse, fiind considerată de unii „discriminatorie”. Sindicaliști și curatori critică ideea de a cere mai mult unui irakian sau unui african pentru a admira obiecte din regiunile din care aceștia provin, în timp ce europenii beneficiază de reduceri sau gratuități. Totuși, oficialii francezi susțin că diferențierea este legală în cadrul UE și că turiștii non-europeni sunt oricum dispuși să plătească oricât pentru o vizită unică.

Librăria „La Două Bufnițe”, reper cultural al Timișoarei și României, se închide.

Librăria independentă „La Două Bufnițe” din Timișoara se închide pe 29 iunie, după mai bine de opt ani în care a fost un reper cultural și un loc de întâlnire pentru cititorii pasionați. Fondatoarele Oana Doboși și Raluca Selejan au explicat că decizia, deși grea și îndelung gândită, vine din imposibilitatea de a mai susține financiar librăria exclusiv din vânzarea de carte – un model în care au crezut cu toată convingerea. Mesajul lor a stârnit reacții puternice în mediul cultural, fiind considerată de unii drept cea mai tristă veste din ultima vreme.

Librăria a fost gândită ca un spațiu al dialogului, al diversității culturale și al libertății de expresie, construit pe prietenia fondatoarelor și dragostea pentru cărți. În semn de rămas bun, pe 28 iunie va avea loc o „Sărbătoare a Bufnițelor”, o petrecere cu cititorii. În ultimele două săptămâni, cei care doresc sunt invitați să treacă pragul librăriei, să cumpere o carte sau o bufniță.

„Miza cea mai mare este că această veste care zguduie pe toată lumea pe internet, mai ales din domeniul cultural, să genereze o schimbare reală în ceea ce înseamnă legislație care să protejeze cultura și educația, care nu sunt protejate.”, spune Raluca Selejan.

Cum poți ajuta? Până pe 29 iunie, poți cumpăra The Bookshop Card pentru a le ajuta să trimită cât mai puține cărți retur editurilor. Costă 125 de lei (transport inclus) și, pe lângă cardul amintire, îți aduce două cărți surpriză, alese de librari. Pe site, în mențiunea comenzii, poți specifica ce gen dorești. Livrările se fac în perioada 1-15 iulie. În plus, poți face o donație direct în contul asociației La Două Bufnițe.

Licitația David Lynch: Scaunul de regizor a fost vândut cu 91.000 de dolari.

O licitație dedicată lui David Lynch a strâns 4,25 milioane de dolari. Aproape 450 de obiecte au fost scoase la vânzare, incluzând piese din serialul „Twin Peaks” și filmele „Mulholland Drive”, „Eraserhead” și „Dune”.

Cel mai scump obiect a fost un set de scenarii pentru proiectul nerealizat „Ronnie Rocket”, adjudecat pentru 195.000 de dolari. Scaunul de regizor al lui Lynch a fost vândut cu 91.000 de dolari. Licitația a atras sute de colecționari și fani din întreaga lume, atât online, cât și fizic.

Câtă artă și răbdare pot încăpea într-o frunză?

Artistul japonez Lito transformă frunzele în mici opere de artă, desenând și decupând scene din lumea animalelor, cum ar fi un iepure motociclist sau o broască într-o cabină telefonică. Această muncă migăloasă, începută după ce a fost diagnosticat cu ADHD la 30 de ani, l-a ajutat să renunțe la jobul din corporație și să urmeze o pasiune care îi permite să se concentreze pe detalii și să-și exprime creativitatea.

În cinci ani, Lito a vândut peste 300.000 de cărți cu arta sa pe frunze și își expune lucrările în toată Japonia. Succesul său vine din combinația dintre imaginația plină de viață, asemănătoare cu stilul Studioului Ghibli și atenția extremă la detalii, care cucerește iubitorii de artă din toată lumea.

De reflectat: Au devenit festivalurile de muzică o înșiruire de branduri?

În 2004, o carte despre istoria festivalului Glastonbury menționa cuvântul „brand” doar de două ori. Azi, după mai bine de 20 de ani, brandul a devenit omniprezent: festivalurile s-au transformat dintr-o experiență colectivă dedicată muzicii în scene pentru branding personal și marketing. Dacă în trecut muzica era atracția principală, acum organizatorii se gândesc din start la decorurile fotogenice și la activările de brand bine integrate în peisaj – concursuri și demonstrații interactive, până la spații instagramabile.

Milenialii participă ca să aibă ce posta, iar tinerii din Gen Z vor autenticitate fără „cringe”. În acest context, întrebarea e: mai rămâne muzica în centrul atenției sau devine decor pentru selfie-uri și branduri? Frustrarea recent exprimată de Damon Albarn față de publicul absorbit de telefoane la Coachella sugerează o tensiune reală: festivalul e mai puțin un loc de evadare colectivă și tot mai des o experiență individuală, bine filtrată, dar ușor de dat uitării.

„Burn me!”, o expoziție cu artă semnată de foc și incendii.

O expoziție inedită din Los Angeles, „Burn Me!”, ne arată cum focul, un element atât de distructiv, poate modela arta și viața. Expoziția explorează impactul incendiilor, atât cele recente, cât și cele din trecut, asupra artei și a vieții. Curatoriată de Molly Tierney, împreună cu proprietara galeriei, Mara McCarthy, și tatăl ei, artistul Paul McCarthy, „Burn Me!” a luat naștere din experiența personală a familiilor McCarthy și Tierney, care și-au pierdut locuințele în incendiul Eaton.

Expoziția include opere de artă pe jumătate distruse de foc, cum ar fi „Recession Era Perfect World Park Bench” (2001) de Jason Rhoades, o bancă înnegrită de flăcări, sau „Perfect World Swing Set” (2000–2001), care arată acum ca o relicvă post-apocaliptică. Aceste piese nu sunt doar mărturii ale distrugerii, ci și simboluri ale fragilității lumii. Mai mult, ne invită să privim arta nu doar ca pe o formă de exprimare, ci și ca pe o oglindă a realității noastre, unde cicatricile devin noi metafore pentru viață.

Călător prin București: La pas prin cimitirul Sfânta Vineri și pasajul pietonal Halta Grivița.

Spre deosebire de celebrul Bellu, cimitirul Sfânta Vineri „nu are o pagină de Wikipedia, nici puncte de interes salvate pe Google Maps”. Cu toate acestea, el adăpostește mausolee și monumente funerare impresionante, fiind locul de odihnă al unor personalități precum Anghel Saligny, Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck, membri ai familiei Golescu-Grant, Nottara și Bulandra.

Într-un articol publicat în revista Golan, Ema Cojocaru subliniază că un cimitir e adeseori „o adevărată expoziție de artă și arhitectură din diferite epoci.” Mai mult, dezvăluie poveștile fascinante ale locului și ale personalităților înhumate acolo. De la descoperirea întâmplătoare a unui mausoleu cu picturi impresionante, până la istoria familiei Grant, fondatorii primei turnătorii din București și a serelor cu orhidee, articolul este o adevărată călătorie în timp.

„Un cimitir ar trebui să fie un loc al aducerii aminte și al descoperirii, nicidecum un loc al uitării, al trecerii sub tăcere.”

DINCOLO DE FRONTIERE (A. MAKINE)

Campanie de nota 10: „Micii sportivi nu fac reclame la jocurile de noroc și asta-i face mari.”

Într-o perioadă în care sportivi cunoscuți precum Adrian Mutu, Ciprian Marica sau Ilie Dumitrescu promovează jocurile de noroc, Salvați Copiii lansează o campanie curajoasă, cu un mesaj simplu și puternic: „Micii sportivi nu fac reclame la jocurile de noroc și asta-i face mari.” În locul vedetelor care apar pe panouri publicitare promovând pariurile, Salvați Copiii aduce în față copii care fac performanță în sport, la baschet, jiu-jitsu, tenis de masă sau polo, și care ar trebui să fie modelele adevărate.

Campania, vizibilă atât în offline, cât și online, vine cu un apel direct:

„Hai să jucăm corect! Pentru copiii noștri. Într-o lume în care mari vedete sunt cumpărate de jocuri de noroc, noi promovăm micile vedete. Campioni la baschet, volei, echitație, polo, jiu-jitsu, tenis de masă. Pentru că e nevoie de modele adevărate. Pentru că e nevoie să ne gândim nu doar la cât câștigăm ca indivizi, ci la cât pierdem ca societate dacă nu limităm expunerea copiilor la fenomenul de jocuri de noroc.”

Inițiativa apare chiar în contextul în care Consiliul Național al Audiovizualului urmează să voteze interzicerea vedetelor în reclamele la jocuri de noroc, pe TV, radio și online.

MINUNATA LUME NOUĂ (A. HUXLEY)

Inteligența artificială nu poate replica creativitatea umană.

Oricine poate folosi ChatGPT pentru a scrie o poezie, o poveste pentru copii sau un scenariu de film. Nu-i mare lucru. Rezultatele pot părea surprinzător de „umane” la prima vedere. Totuși, nu te aștepta la profunzime sau bogăție senzorială, spun cercetătorii în urma unui nou studiu. Modelele lingvistice mari (LLM), care stau la baza uneltelor de inteligență artificială generativă, nu pot înțelege conceptele în același mod în care o facem noi, oricât ne-am îmbăta noi cu apă rece. Fără un corp și fără experiență umană directă, AI nu poate percepe sau reda lumea și bogăția ei într-un mod denzorial.

„Un model lingvistic nu poate mirosi un trandafir, nu poate atinge petalele unei margarete, nu poate merge printr-un câmp cu flori sălbatice. Fără aceste experiențe, nu poate reprezenta cu adevărat ce este o floare”, spune Qihui Xu, autorul principal al studiului.

Nici modelele AI care au fost antrenate cu imagini nu pot reda simțul mirosului, al atingerii sau conexiunea emoțională profundă pe care o avem cu lumea. De aceea, creațiile AI pot părea creative în sensul tehnic, dar rămân superficiale, oricât de mult ar evolua.

Moise, Maria și alte personaje biblice, influenceri pe TikTok.

Un creator de conținut folosește cel mai nou instrument video de la Google, Veo 3, pentru a transforma personaje din Biblie în influenceri. De exemplu, Iona înregistrează din burta balenei, Moise povestește cum s-a despicat marea și Maria anunță sosirea bebelușului. Și da, aceste videouri generate cu AI au tot tacâmul: unghiuri dramatice, reacții exagerate și replici familiare pe care le folosesc influencerii.

Contul holyvlogsz a fost creat recent, dar a adunat rapid peste 435.000 de urmăritori și milioane de vizualizări.

GRĂDINA UITATĂ (K. MORTON)

Celebrul pigment albastru egiptean a fost recreat.

Cu mii de ani înainte să devină culoarea preferată a artiștilor moderni, albastrul era deja adorat de egiptenii antici, care l-au folosit pentru a înfrumuseța morminte, statui și obiecte de artă. Acest pigment, cunoscut drept „albastru egiptean”, a fost primul creat artificial și era obținut prin încălzirea unor materiale precum malachitul și nisipul de cuarț la temperaturi foarte mari. Deși romanii au preluat tehnica, rețeta s-a pierdut în timp, dar a fost redescoperită recent de o echipă de cercetători din SUA, care a reușit să reproducă 12 variante ale pigmentului.

Cercetătorii au testat diverse combinații și timpi de ardere, descoperind că rezultatele variază mult în funcție de temperatură și răcire. Culorile cele mai intense nu aveau nevoie de o proporție mare de componente albastre, ceea ce i-a surprins chiar și pe specialiști. Proiectul a pornit ca o joacă pentru o expoziție, dar a ajuns să ofere noi perspective despre cum meșteșugarii din Antichitate obțineau aceste nuanțe spectaculoase.

POEMELE LUMINII (L. BLAGA)

Poezie de Lena Chilari, parte din interviul publicat în toamna anului trecut:

Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter îngrijit cu drag. Îți mulțumesc! 😊

Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale clujene.

Ne recitim peste două săptămâni! 🌞

Probabilitatea ca patrimoniul României să devină perisabil și să dispară nu e o născocire. Ba chiar ar putea deveni realitate mai repede decât credem, mai ales dacă lăsăm acest lucru pe mâna hazardului și a lui „fie ce-o fi”. Ana Rubeli nu a închis ochii la această realitate sumbră, ci a fondat Asociația Culturală Aici A Stat, un proiect de promovare a patrimoniului în toate formele sale, material și imaterial.

Cu alte cuvinte, prin munca sa, Ana redă viața clădirilor istorice și ne aduce aproape de personalitățile care le-au locuit și iubit, colțuri de oraș cu istorie și mituri din mahalalele Bucureștiului și nu numai. Prin tururi ghidate, vânători de comori arhitecturale și recitaluri de muzică clasică în locuri cu poveste, Ana creează punți emoționale între oameni și orașele lor. Alături de soțul ei Andrei, cercetează, fotografiază și spune povești care salvează, emoționează și construiesc o altfel de relație cu patrimoniul.

În 2024, a publicat cartea Mahalale de patrimoniu (Editura Vremea), o explorare a două foste suburbii bucureștene, Flămânda și Sfânta Ecaterina, denumite, după obice­iul timpului, după biserica pe care‑o frecventau mahalagii. Anul acesta, ne pregătește Festivalul Silvia Șerbescu, în onoarea unei mari personalități interbelice din lumea muzicii clasice.

Ți-am pregătit un interviu care te va face să privești cu alți ochi clădirile pe lângă care treci zi de zi:

Izabella: Aici A Stat e o comunitate de peste 52.000 de iubitori de patrimoniu (pe Instagram). Cum ai reușit să construiești și să menții această comunitate implicată?

Ana: Comunitatea #Aiciastat a crescut organic, „din like în like”, de la cădire istorică la poveste, de la fotografii frumoase la emoții, de la emoții la fapte. Oamenii care mă urmăresc sunt animați de pasiuni comune, sunt interesați de case istorice și de orașele lor. De multe ori am avut surpriza să descopăr oameni care s-au mutat în clădiri istorice, care vor să mai salveze ceva din patrimoniul construit și cărora am putut să îi sfătuiesc, să le ofer un pic din experiența mea, contacte valoroase (arhitecți, istorici, experți, cercetători).

Unul dintre cele mai frumoase mesaje a venit de la un tânăr, un adolescent care mă urmărea, care mi-a zis că a insistat mult către părinții lui să cumpere o casă veche și să o restaureze și că mare parte din dorința lui a venit datorită „#Aiciastat”. Alți tineri mă întreabă cum pot afla mai multe despre clădirile lor preferate. Mi-am dat seama cât de mult putem face dacă suntem uniți și animați de aceleași valori.

Ana Rubeli: „Responsabilitatea mea este să aduc la lumină comorile neglijate ale patrimoniului nostru.”

I: Care e rolul unui influencer cultural și care sunt responsabilitățile pe care le simți în ceea ce privește promovarea unui patrimoniu adesea neglijat sau subapreciat?

A: Rolul unui influencer cultural în contextul actual este de a fi un ambasador al culturii, al istoriei și al modului în care aceste subiecte pot fi valorificate astăzi. Responsabilitatea mea este să aduc la lumină comorile neglijate ale patrimoniului nostru și să inspir comunitatea să le aprecieze și să le protejeze.

I: Care crezi că este puterea narativului în reconectarea oamenilor cu istoria și cu locurile?

A: Este magică! Prin povești, putem reînnoda legăturile cu trecutul și putem redescoperi locuri care au fost martore la istoria noastră. Narativul transformă clădirile și monumentele în capsule ale timpului care ne conectează cu rădăcinile noastre. Iar poveștile sedimentează conștientizarea trecutului pentru a reclădi relația afectivă între noi și patrimoniul nostru, atât material cât și imaterial.

I: Cum alegi locurile și poveștile despre care scrii?

A: Nu am o rețetă clasică. Îmi aleg locurile și poveștile bazându-mă pe emoția pe care o simt în momentul în care le descopăr, și mă îndrăgostesc destul de des de clădirile din jurul meu. Uneori poate fi o casă din drumul meu spre parc, alteori poate fi un conac în capătul de nord al țării. Fiecare loc are o poveste unică ce merită spusă, iar eu caut acele detalii care mi-au stârnit mie curiozitatea și admirația și care cred că pot fascina și pe alții.

I: Cum te simți atunci când vezi că oamenii rezonează cu poveștile pe care le împărtășești?

A: Este o bucurie imensă să văd cum poveștile pe care le împărtășesc rezonează cu oamenii. Faptul că încep să privească clădirile vechi cu curiozitate și afecțiune este o dovadă că narativul are puterea de a transforma percepții și de a apropia comunitățile de istoria lor.

I: Ce simți atunci când te afli într-un loc încărcat de istorie și personalitate?

A: Simt că pot „discuta” la propriu cu locul respectiv, încerc să îi înțeleg trecutul și să îmi imaginez cine a trecut pe acolo și cine a iubit, a influențat și a părăsit acel loc.

„Dacă iubim mai mult casele, le putem proteja mai bine și le putem apoi salva.”

I: În mijlocul cifrelor și probabilităților din cariera ta de actuar, ce anume din poveștile patrimoniului îți hrănește sufletul?

A: Faptul că pot „învinge” probabilitățile prin povești: am simțit că dacă iubim mai mult casele, le putem proteja mai bine și le putem apoi salva. Iar probabilitatea ca patrimoniul nostru să devină perisabil scade datorită legăturii afective dintre noi și oraș.

I: Ce speri să rămână în sufletul oamenilor după ce află poveștile #Aiciastat?

A: Să rămână frânturi din misterele casele și iubirea pentru oraș și clădirile sale istorice. Cred că dacă ne-am iubi mai mult orașul sau locul unde ne aflăm, în care locuim sau de unde ne tragem, lucrurile ar sta în cu totul și cu totul altfel.

I: Cum te-a schimbat personal această călătorie prin istoria și poveștile patrimoniului românesc?

A: M-a învățat să am mai mult curaj. Să sun la soneria care îmi trezește curiozitatea și îmi animă imaginația, să îndrăznesc să iau interviul vecinului de la nr. 41, să cred în puterea caselor.

I: De ce crezi că e esențial să ne îndreptăm atenția spre conservarea patrimoniului?

A: Este esențială pentru a păstra identitatea noastră culturală și pentru a oferi generațiilor viitoare o moștenire consecventă. Beneficiile sunt imense: de la educație culturală, la turism sustenabil, la o locuire de calitate (da, în clădirile istorice!), la investiții de durată, și până la o mai bună înțelegere a istoriei (un argument puternic pentru cercetători și istorici).

„Patrimoniul e o punte între trecut și viitor, atât timp cât este respectat, înțeles și conservat”

I: Cum crezi că patrimoniul influențează identitatea noastră națională și individuală?

A: Patrimoniul este o parte vitală a identității noastre, atât națională, cât și individuală. Ne conectează cu trecutul și ne oferă o fundație solidă pentru a ne construi viitorul. Este o punte între generații, un izvor de inspirație și mândrie. Fără rădăcini puternice, viitorul poate fi fragil, iar patrimoniul poate crea această punte între trecut și viitor, atât timp cât este respectat, înțeles și conservat pentru a fi transmis mai departe.

I: E o tensiune între dorința de a conserva patrimoniul și necesitatea de dezvoltare urbană. Cum crezi că se poate găsi un echilibru sustenabil în acest sens?

A: Cred că poate fi atins prin dialog și planificare strategică. Este important să protejăm trecutul, dar și să permitem orașelor să evolueze într-un mod care respectă istoria.

Am văzut numeroase exemple de clădiri noi care sunt construite în racord cu identitatea și istoria cartierelor unde au fost ridicate, clădiri noi care poartă un dialog elegant cu cele vechi. Un exemplu fantastic sunt ansamblurile celor de la Urban Spaces. Și în perioada interbelică clădirile Art deco și cele moderniste au înlocuit o mare parte din țesutul urban antebelic și totuși astăzi ne bucurăm de rezultatele acestui eclectism arhitectural.

I: Care sunt cele mai mari dificultăți cu care se confruntă patrimoniul românesc în prezent și ce soluții avem?

A: Lipsa fondurilor și a educației culturale. Soluțiile includ implicarea comunității, și mai ales a tinerilor în tot ceea ce înseamnă patrimoniu, educația (estetică, istorică) de la cele mai fragede vârste și utilizarea tehnologiei pentru a face patrimoniul accesibil și atractiv.

I: Ce rol ar trebui să joace autoritățile în protejarea patrimoniului?

A: Ar trebui să se asigure că legislația este eficientă și adaptată nevoilor actuale. Este nevoie de îmbunătățiri constante pentru a proteja moștenirea culturală. Avem o mulțime de lacune, însă observ că lucrurile se îmbunătățesc constant, mai ales dacă este consultată și societatea civilă și dacă sunt încheiate parteneriate de tip public-privat (care s-au dovedit a fi excelente pentru protejarea și restaurarea patrimoniului).

Timbrul Monumentelor Istorice este un instrument puternice care permite acțiuni concrete. De asemenea și asociațiile de breaslă (Ordinul și Uniunea Arhitecților) au un rol activ în impulsionarea acțiunilor de cercetare și protejare a patrimoniului.

Ana Rubeli: „Mi-e dor de Bucureștiul interbelic de odinioară, pe care nu l-am cunoscut, dar l-am visat.”

I: Cum poate fi implicată mai activ comunitatea locală în procesul de protejare și valorificare a patrimoniului din zona în care trăiește?

A: Nu poți salva ceea ce nu cunoști. Așa că primul pas este cel de cunoaștere. Comunitatea locală poate fi implicată prin proiecte educative, evenimente culturale și inițiative de voluntariat: tururi ghidate, vânători de comori arhitecturale, evenimente publice, conferințe, concerte în clădiri istorice, care să le arate ceea ce se află dincolo de fațade.

Este crucial ca oamenii să simtă că patrimoniul este parte din identitatea lor și să fie motivați să îl protejeze.

I: Ce părere ai despre rolul noilor tehnologii în conservarea și prezentarea patrimoniului?

A: Tehnologiile moderne, realitatea virtuală, realitatea augmentată și AI pot transforma modul în care interacționăm cu patrimoniul. Ele pot fi folosite pentru a crea experiențe captivante și pentru a atrage un public mai larg, făcând istoria accesibilă tuturor.

În plus, cu ajutorul lor putem recrea imaginile unor clădiri dispărute, putem înțelege și vizualiza locuri demult pierdute. Mi se pare fabulos ce putem face aplicând noile tehnologii în mod echilibrat asupra rezultatelor cercetărilor istorice.

I: Dacă ai avea posibilitatea să transmiți un mesaj cititorilor, care ar fi acesta?

A: Să îi invit să viseze și să își hrănească pasiunile.

I: De ce ți-e dor când ți-e dor?

A: De Bucureștiul interbelic de odinioară, pe care nu l-am cunoscut, dar l-am visat.

Toate fotografiile fac parte din arhiva personală a Anei.

Ți-ai făcut planul cu ce filme vrei să vezi în cadrul TIFF? Eu am răsfoit ieri programul și am pus ochii pe mai multe proiecții.

Îți las aici filmele care mi-au surâs mie, poate te inspiră ceva: Balena, Brazil, Copilul Electric, Damnare, Daneza, Ea, Fahrenheit 451, Îmbrățișarea șarpelui, Kontinental ‘25, Lumină în întuneric, Maldoror, Nici fiară nu există ce nu cunoaște milă, The House with No Address, Pământ străin, Vagabondul, Vânătorul de recompense, Zilele noastre de glorie. Le-am ales doar pe baza descrierii pe care am citit-o din programul tipărit. Pe siteul TIFF poți explora în voie programul integral.

Ai vrea să dai o mână de ajutor primului festival outdoor de wellbeing holistic din România? Nu de alta, dar are loc la Cluj în 28 și 29 iunie și știu din surse sigure că mai e nevoie de voluntari care să facă magie pentru ca FundaMental Fest să se-ntâmple ca la carte.

Timp de un weekend, Parcul Etnografic „Romulus Vuia” găzduiește peste 50 de workshopuri, zece conferințe și experiențe interactive – de la yoga, băi de gheață, mișcare conștientă și mindfulness, până la art și craft, discuții inspiraționale și muzică live – toate menite să ne ajute să regăsim echilibrul între minte, corp și emoții.

Dacă vrei să fii voluntar în cadrul evenimentului, nu mai aștepta și completează formularul.

🎁 Am și-un cod de 15% reducere dacă vrei să participi la eveniment: COOLTCLUJ15 – valabil până în ultima zi a festivalului. Biletele le găsești pe siteul FundaMental Fest.

P.S.: Pregătesc în zilele ce urmează și un giveaway cu invitații la eveniment pe Instagram, așa că stai pe-aproape.

Trimite ediția de azi și prietenilor tăi și fii primul din gașcă află ce mișcă prin oraș și vine cu veștile bune.

Luni, 16 iunie

😊 Scapă de stres, nu de examen (intrare liberă, pe bază de înscriere) de la ora 10:00 la Academia Națională de Muzică Gheorghe Dima. În acest atelier relaxat și interactiv, Diana Buluga folosește tehnici de teatru – jocuri de improvizație, respirație, mișcare și multă voie bună – ca să-ți dezmorțești mintea și corpul. Nu trebuie să ai experiență scenică, doar chef să iei o pauză activă și să-ți recapeți energia.

🖼️ „Plecat” – migranții români. Expoziție de fotografie documentară în perioada 16-22 iunie la Muzeul de Artă Cluj. Expoziția „PLECAT” este semnată de fotograful Cosmin Bumbuț și jurnalista Elena Stancu. Cei doi documentează de șase ani migrația românilor în Europa, într-un proiect vizual și narativ care investighează dislocarea, identitatea și noțiunea fragilă de „acasă”. Expoziția cuprinde instalații, fotografii și fragmente de reportaj realizate în 12 țări europene, în comunitățile în care trăiesc și muncesc românii plecați. Elena Stancu și Cosmin Bumbuț călătoresc cu o autorulotă prin Europa și documentează viața de zi cu zi a migranților. „Plecat este cel mai dificil și cel mai lung proiect la care am lucrat vreodată”, spune fotograful Cosmin Bumbuț. „În ultimii șase ani am lucrat zi de zi la acest proiect și am călătorit cu o autorulotă dintr-o comunitate în alta, departe de prieteni și de familie, cu sentimentul că devenim, la rândul nostru, parte din diaspora pe care o documentăm. Ne-am înstrăinat, la fel ca oamenii despre care scriem și pe care îi fotografiem. Dar am simțit o responsabilitate uriașă să spunem aceste povești și să recuperăm o istorie a migrației care altfel riscă să rămână nevăzută.” În plus, marți, 17 iunie, de la ora 17:00, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț vor fi prezenți la InspiraTIFF, în Piața Unirii, într-o conversație cu jurnalistul Mihnea Măruță.

🎶 Concerte cu artiști din 7 țări în curtea Muzeului de Artă la TIFF 2025 (cu bilet) în perioada 16-22 iunie. Luni: Concert Gudrun Gut – sunete începând cu subcultura „diletanților ingenioși” din Berlinul anilor ’80.

🎶 Rapsodiile | Turneul Internațional Stradivarius 2025 (cu bilet) de la ora 19:00 la Opera Națională Cluj. În fiecare an, violonistul Alexandru Tomescu duce în toate regiunile țării sunetul celei mai bune muzici, acompaniat de Vioara Stradivarius Elder-Voicu – obiect de Patrimoniu Național, Categoria Tezaur, cele mai frumoase povești, mai ales către tineri și copii și, totodată, crede în angajamente pe termen lung, în întâlniri care rezistă timpului și își dezvoltă adevărata valoare, asemeni muzicii. Misiunea sa este „de a promova muzica de calitate”, de a ne conecta la muzică, la emoție și la povești. Alexandru Tomescu și a lui vioară Stradivarius Elder-Voicu – împreună cu apreciatul și talentatul chitarist de muzică clasică, Dragoș Ilie, propun publicului un program inedit, unic, care conectează indivizii din diferite culturi și promovează o experiență emoțională comună, printr-o transcripție pentru vioară și chitară clasică a celor mai cunoscute și valoroase lucrări: Rapsodiile lui George Enescu, la 70 ani de la moartea sa, și Rhapsody in Blue – George Gershwin.

🖼️ A iubi nu înseamnă a ne privi unul pe celălalt… || Expoziție colectivă de la ora 10:00 la La Cave. Explorează profunzimea iubirii necondiționate, o forță ce transcende granițele timpului și ale spațiului. Sacrificiul legendar al lui Orfeu, care a coborât în lumea subterană pentru a-și recupera iubirea, Euridice, este un exemplu al iubiri romantice, întâlnindu-se nu doar în mitologia greacă, ci și în narațiuni universale despre dragoste și pierdere. Poveștile de dragoste care au marcat istoria, precum tragica legendă dintre Tristan și Isolda sau celebra poveste a lui Romeo și Julieta, subliniază teme de iubire interzisă, tânără și pasională, în fața adversității.

Marți, 17 iunie

🎶 Concert Postman în curtea Muzeului de Artă | TIFF 2025 (cu bilet) de la ora 19:00. La granița dintre psihedelicul blând și art pop. Plus o redefinire a muzicii folk tradiționale.

🎭 Orașul comoară (bilet cu valoare 0 sau bilet susținător) de la ora 20:00 la REACTOR de creație și experiment. Orașul comoară este un spectacol care scormonește prin strălucirea de cinci stele a Clujului și se întreabă: cine plătește nota? Pe ritm de stand-up și cu multă ironie, spectacolul explorează cum fostele platforme industriale devin cartiere de lux, cum terenurile sunt vânate ca aurul și cum, în spatele fațadei de „oraș smart”, spațiul public dispare. Într-un oraș unde metrul pătrat are cel mai ridicat preț din țară, iar dezvoltatorii imobiliari par noii creatori de lume, omul de rând nu își mai găsește locul. „Orașul magnet”, „orașul de cinci stele”, „orașul smart”, „orașul comoară” sunt doar câteva dintre superlativele Clujului, prilej de laudă, dar și de critică din partea celor tot mai afectați de dinamica pieții imobiliare.

Miercuri, 18 iunie

🎶Concert Chiral în curtea Muzeului de Artă | TIFF 2025 (cu bilet) de la ora 19:00. Amestec de R&B alternativ, soul și influențe din jazz-ul new wave britanic.

📖 Lansare de carte • „Ecranomanie” de Victor Morozov de la ora 15:00 în Piața Unirii. „Ecranomanie” strânge laolaltă eseuri despre imaginile din jurul nostru, de la pictură la inteligență artificială, trecând prin reel-urile postate în social media de politicienii locali, transmisiunile televizate ale unor mari competiții sportive sau estetica reclamelor recente. Criticul Victor Morozov se avântă dincolo de sala de cinema, propunând un parcurs zigzagat prin actualitatea vizuală, dar fără a-și uita formația intelectuală cinefilă, care îi infuzează permanent demersul. Strămutată pe teritorii conexe, analiza cinematografică devine, astfel, mai mult decât o simplă colecție de referințe: ea reprezintă un mod viabil de a gândi lumea contemporană. Critic de film și selecționer al festivalului One World Romania, cu o cercetare în lucru în cadrul Trinity College Dublin, Victor Morozov debutează cu volumul de eseuri „Ecranomanie“, cu o prefață semnată de regizorul Radu Jude.

🖼️ Unghiul drept. Expoziție personală Iurie Cojocaru de la ora 10:00 la Muzeul de Artă Cluj. În centrul creației sale se află ideea picturii ca spațiu al introspecției, o punte între concret și imaterial. Lucrările sale fac parte din colecții particulare din Austria, Italia, Germania, SUA, Anglia, Grecia, Elveția și România. „Prin culoare, la Iurie Cojocaru, locul numit „spațiul tabloului” capătă densitate semantică și simbolică și devine consistent prin ierarhia de calități prin care materialul își compune prezența. Culoarea este mijlocul prin care pictorul își dezvăluie interioritatea și curajul propriei lui „prezențe” la persoana întâi.” – curator Oliv Mircea.

Joi, 19 iunie

🎬 FЯAME | Festival Universitar de Teatru și Film (participare gratuită, cu anumite excepții) în perioada 19-29 iunie la Facultatea de Teatru și Film. Festivalul a fost lansat în 2004 sub numele Galactoria, având ca scop prezentarea producțiilor artistice de absolvire la specializarea Actorie și Regie. De atunci, programul festivalului s-a extins, reflectând diversificarea ofertei educaționale a facultății, dar fără a pierde din vedere intențiile fondatorilor. În aceeași măsură, s-a dezvoltat Gala CineMedia, platforma anuală de prezentare a proiectelor audio-vizuale de absolvire ale specializărilor Cinematografie, Fotografie și Media. Începând cu anul 2025, festivalul se reinventează, oferind publicului, într-o perioadă compactă, conținuturi create care includ activitățile studenților de la licență și master, limbile română și maghiară, de la toate specializările, cât și a cadrelor didactice din facultate.

🕺🏻 Play Replay Remix // atelier de dans contemporan cu Platforma 13 (acces gratuit pe baza biletelor cu valoare 0) în perioada 19-22 iunie la NON Centru de Arte Performative. Play Replay Remix este un atelier de dans contemporan care explorează relația dintre memorie, corp și creație printr-un proces complex de reciclare, eșantionare și remixare a mișcării. Participanții sunt invitați să reinterpreteze gesturi, fragmente coregrafice și imagini corporale, transformându-le într-un vocabular nou, personal și expresiv. Atelierul funcționează ca un laborator de creație colectivă, în care corpul devine atât arhivă vie, cât și instrument de compoziție, reflectând estetica postmodernă a reutilizării și a recontextualizării.

🖼️ Vernisaj Ștefan Bădulescu – „Transcending Realities” (intrare liberă) de la ora 18:00 la IAGA Contemporary Art. O expoziție personală de fotografie semnată Ștefan Bădulescu – propune o investigație profundă a arhetipurilor umane, depășind limitele impuse de etichete și stereotipuri. Artistul se angajează într-o călătorie care transcende reprezentarea convențională, conturând portrete complexe ale umanității. Prin compoziții sensibile și o estetică bine articulată, Bădulescu explorează straturile invizibile ale ființei și aduce la lumină întrebări existențiale esențiale. Fiecare imagine devine o fereastră către interior – al artistului și al privitorului. Expoziția te invită să descoperi, să simți, să reflectezi. Este o experiență vizuală care provoacă introspecție și deschide noi perspective asupra condiției umane.

🎭 Curs teatru de improvizație – Improvara Unscripted (cu plată) de la ora 18:30 la Studio de Fericire. Pentru cei care au mai făcut teatru de improvizație într-o formă sau alta, timp de 6 săptămâni pot participa la un modul mai scurt, cu exerciții și jocuri noi de shortform, cu moduri noi de a ne conecta, cu multă distracție și creativitate și cu spectacol în săptămâna 6. Durata – 6 săptămâni – Ateliere începând cu 19 Iunie până în 31 Iulie, exceptând săptămâna din 17 Iulie când e electric castle. Ștefan Dragomir este un om cu spirit de artist, pasionat de lucrul cu oamenii și trainer în educație non-formală încă din 2015. A luat parte în implementarea a peste 100 de proiecte din domeniul dezvoltării personale, iar în improvizație a creat și implementat peste 20 de programe cu durata de 3-4 luni și frecvență săptămânală, având sub tutelă sute de participanți și zeci de spectacole ca membru al trupei Improbabilii.

🎭 Minunata lume noua a domnului Harpagon – Premieră (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național Cluj. În montarea lui Roberto Bacci, Harpagon (Radu Lărgeanu) își permite tot soiul de plăceri și excese, deoarece, pretinde el, este un om pe de-a întregul schimbat. Talentul și plăcerea de a strânge sume fabuloase fac ca banii să devină mai degrabă un premiu de perspicacitate decât un scop în sine. Personajul nu se limitează totuși să încheie tranzacții, ci antrenează publicul într-un joc de-a moralitatea, pe care o chestionează, o duce în derizoriu și o întoarce pe dos. În jongleriile lui retorice, limitele dintre bine și rău se reduc la o chestiune de perspectivă, deși sofisticarea aceasta nu este decât o spoială pentru realități monstruoase. Într-o zi însă, Marianna (Diana Buluga), tânăra pe care a cumpărat-o de mică, crescând-o pentru rolurile de servitoare, de asistentă, de companioană sau chiar de soție, se dovedește a fi un potențial donator de inimă, cu un preț ajustat la disperarea cumpărătorilor. Pus în fața unei asemenea dileme (i)morale, prioritățile lui Harpagon intră într-un conflict pe care nu-l poate rezolva fără ajutorul nostru.

🎶 Concert Sorvina în curtea Muzeului de Artă | TIFF 2025 (cu bilet) de la ora 19:00.

📖 Cătălin Ceaușoglu – lansare de carte și sesiune de autografe de la ora 19:00 la Cărturești Casa Hintz. „Ca și în Austerlitz-ul lui Sebald și Sfârșitul lui Bartis, și în Dezrădăcinații trecutul e un teritoriu nesigur, obsesiv și obsedant, iar Ceaușoglu îl cartografiază cu o precizie neliniștitoare. Un thriller ambițios, care subliniază că putem fi definiți nu doar de alegerile noastre, ci și de ceea ce am pierdut și de ceea ce nu am fost lăsați să devenim.“ – Livia Ștefan. Autorul va intra în dialog cu jurnalista și scriitoarea Doina Gecse-Borgovan. Seara se va încheia cu o sesiune de autografe.

Vineri, 20 iunie

🗣️ Întâlnire cu Valerian Sava la TIFF 2025 de la ora 15:00 în Piața Unirii. Criticul de film distins cu Premiul TIFF 2025 pentru Întreaga Activitate, care va fi în dialog cu editorul Vasile G. Dâncu. Invitat special: regizorul Marian Crișan (RovaFilm). Aceasta va fi urmată de lansarea lucrării „Post/neoistoria filmului românesc (și nu numai) în mono-dialoguri critice (via Facebook & Extra-Fb.)” Vol. 1, 2, 3, 4.

📖 Lansare de carte Noemina Câmpean „Ecouri lichide de avocado” de la ora 19:00 la Book Corner Librarium. Despre volum: „Volumul Noeminei Câmpean crește gradual în intensitate. Problematica lui nu se lasă descifrată de la început. Primele poeme sunt ușor descriptive, creionând un cadru fără a oferi indicii evidente în legătură cu ce va urma. De altfel, autoarea își numește scrierea mecanism regresiv al descrierilor contingente. Poezia poate fi asemenea unei regresii hipnotice capabile dacă nu să rezolve, măcar să identifice unele traume ascunse. Realizăm, așadar, că întoarcerea în trecut e absolut necesară înțelegerii prezentului. Totul începe cu vizualizarea unor imagini disparate ce reușesc încet să contureze o perspectivă. Ecouri lichide de avocado începe să fie o carte despre boală și moarte, despre încercarea de decelare a unor surse ale răului, ale acelui rău ce ucide inocența. Realitatea te obligă la o înțelegere mai rapidă, la o maturizare precoce, ca să-i poți supraviețui. Cartea Noeminei Câmpean e o adâncire în infernul memoriei, al acelei memorii ce prezervă adevărata identitate aidoma fluturelui conservat perfect într-un chihlimbar.” (Șerban Axinte)

🎶 Concert Bedouin Soundclash în curtea Muzeului de Artă | TIFF 2025 (cu bilet) de la ora 19:00. După o serie de concerte cu casa închisă și apariții la festivaluri din întreaga lume, celebra trupă vine la Cluj.

🎶 Concert vocal – simfonic – dirijor Theo Wolters (cu bilet) de la ora 19:00 la Auditorium Maximum.

🖼️ a demand for love/ Norbert Dako-Graff de la ora 19:00 la Căminul Subcultural. a demand for love este un proiect care investighează statutul artistului contemporan și felul în care ne raportăm la gândirea critică. Sintagma ”critical thinking” a pătruns toate aspectele vieții sociale și a fost apropriată până la pierderea semnificației. De la etichetele produselor până la propriile practici artistice, totul este privit cu suspiciune. Limitele criticii trebuie recunoscute pentru a putea face loc unui spectru vast de posibilități intelectuale și expresive – respingând preconcepția că ceea ce nu este critic este obligatoriu necritic și deci inferior. Din poziția artistului transmedial, Norbert Dako-Graff cercetează vizual și sonor moduri alternative de raportare la realitate și potențialul lor creator. Reevaluând critica ca mod implicit de raportare la obiectele artistice, artistul propune o interacțiune pozitivă, creatoare. Întregul proiect poate fi înțeles ca o posibilă soluție pentru blocajul provocat de vocea criticului interior – un sentiment familiar tuturor creatorilor.

📖 Sci-fi & Fantasy Book Club (pe bază de înscriere) de la ora 19:00 la The Guild Hall. Clubul de carte organizat de The Guild Hall începând cu anul 2019, este locul ideal pentru a vă întâlni și a vorbi despre fantezie și magie, despre roboți, legende și mituri. În fiecare lună, participanții se adună într-un cadru relaxat, cu niște băuturi calde alături și schimbă opinii despre cartea aleasă. Pentru varietate în teme și povești, clubul alternează între Sci-Fi și Fantasy în alegerea cărților. Pentru a participa, e nevoie să achiți 25 lei pentru intrare sau să ai un abonament la The Guild Hall. Găsești mai multe detalii și informații în grupul de Facebook al clubului. Pont: la The Giuld Hall se organizează și seri de jocuri.

🎭 20 de ani în Siberia (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național Cluj. „Populația din Bucovina a făcut parte dintr-un plan de anihilare a românilor – trimiși ca soldați pe front în prima linie sau la muncă silnică în regiuni greu accesibile, unde se stingeau în condiții inimaginabile. Spectacolul nostru are datoria de a ne face să nu uităm niciodată asta. Să-i cinstim în fiecare zi pe eroii noștri, pe martirii noștri! Dacă vom reuși printr-un act artistic asta, înseamnă că munca noastră n-a fost în zadar! Ne înclinăm în fața acestor îngeri!” (Sorin Misirianțu)

Sâmbătă, 21 iunie

🗣️ FTF Dialog – Din alternativ în mainstream – FRAME Festival de la ora 16:00 la Agora FTF (str. Mihail Kogălniceanu 4). Vor vorbi: Florin Negruțiu, Oana Zamfir. Moderator: Claudiu Turcuș. Supraviețuirea și extinderea spațiilor independente trebuie să rămână printre prioritățile unei culturi tensionate de polarizare socială, subfinanțare și lipsă de inteligibilitate reciprocă. Cum pot actori ai mainstream-ului, precum universitatea, presa și ecosistemele de media, să ofere spațiul necesar acestei supraviețuiri? Aducând împreună multiple forme de expertiză și experiență în presă și management cultural, discuția de față vizează strategiile instituționale și transferul de know-how prin care gândirea critică a alternativului să-și asigure vizibilitatea.

🎶 Concert Photons în curtea Muzeului de Artă | TIFF 2025 (cu bilet) de la ora 19:00. Jazz de improvizație + clubbing techno.

🩰 Balkan Ballerinas // Spectacol invitat (acces gratuit pe baza biletelor cu valoare 0) de la ora 20:00 la NON Centru de Arte Performative. Balkan Ballerinas este un performance care își propune să chestioneze granițele corpului prin raportarea la identitatea est-europeană și balcanică. Inspirat de stigmate și stereotipuri identitare create de Occident și proiectate asupra Balcanilor, performance-ul realizează o radiografie a culturii balcanice. Un corp ca zonă de tranziție, între două instanțe – mândrie și rușine, trecut și prezent, folclor și rave, balet și manele. Pornind de la conceptele de balcanism și postcomunism se investighează un corp reactiv care atacă prejudecăți, modele normative și delimitări geografice, politice și culturale.

Duminică, 22 iunie

🎶 Cine-concert Amadeus Live (cu bilet) de la ora 18:00 la BT Arena Cluj. Despre film: Povestea este spusă din perspectiva lui Antonio Salieri (interpretat de F. Murray Abraham), compozitorul oficial al curții împăratului Iosif al II-lea al Austriei, deopotrivă fascinat și scandalizat de genialul Wolfgang Amadeus Mozart (Tom Hulce). Salieri recunoaște atât talentul divin al lui Mozart, cât și propria incapacitate de a-l egala, ceea ce îl face să devină obsedat de distrugerea tânărului compozitor. Pe măsură ce Mozart își compune capodoperele, Salieri conspiră în umbră pentru a-i sabota cariera. Recunoscut pentru versatilitatea și măiestria sa în interpretarea muzicii clasice, dar și a coloanelor sonore de film, van Tiel a colaborat cu Orchestra Filarmonicii din Rotterdam, London Symphony Orchestra și Royal Philharmonic Orchestra.

🎶 Concert Valeria Stoica în curtea Muzeului de Artă | TIFF 2025 (cu bilet) de la ora 19:00. Indie-pop și o conexiune profundă cu natura.

🎭 Show IMPROgress (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național Cluj. Show IMPROgress este ca o petrecere unde toți sunt invitați, dar nimeni nu știe cum să se îmbrace. Totul este improvizat: cuvintele, gesturile, chiar și glumele – nimic nu e pregătit! Publicul devine parte din spectacol, sugerând teme absurde sau întrebări ciudate. Nu există greșeli, doar râsete, iar fiecare minut e o surpriză (chiar şi pentru improvizatori). Dacă ești norocos, la această petrecere vei vedea și câțiva actori care se vor „îmbăta” cu propriile lor glume. Totul e un haos organizat, unde cine face o gafă devine imediat… cascadorul râsului.

😊 „N-am gândit-o” revine pe scenă (cu bilet) de la ora 20:00 la Shto. Show de comedie cu glume scurte şi oarecum spontane cu 12 comedianți și 3 runde.

Ce alte evenimente știi că au loc în săptămâna care urmează la Cluj? La care dintre cele de mai sus plănuiești să mergi? Scrie-mi în comentarii.

✍🏻 Ai citit interviul cu Andreea Chiser, fondatoarea atelierului de ceramică Lutfain? Andreea mi-a împărtășit ce înveți o apuci pe calea antreprenoriatului creativ – de la curajul de a spune „hai să vedem ce iese” până la bucuria sinceră de a ține în mâini o idee materializată. Și despre cum, uneori, cele mai faine lucruri ies atunci când nu ții cu dinții de control.

Dacă ești iubitor(oare) de artă, e musai să te abonezi la Coolturalist, newsletterul din care afli noutăți din artă și cultură, dai de interviuri cu artiști și oameni talentați și de recomandări de ce să mai citești, vezi sau încerci. Te poți abona aici.

Să ne citim cu bine! 🌞

Vara chiar și-a intrat în drepturi! Și săptămâna viitoare începe TIFF. E așa frumoasă și vie atmosfera care cuprinde orașul în perioada asta, încât chiar dacă nu ajungi la multe proiecții, tot te învăluie și te poartă în magia cinematografică. Eu încă nu am frunzărit programul de anul ăsta, dar sunt sigură că sunt multe la care o să-mi doresc să ajung.

Ce-am luat cu mine de la Oamenii dreptății Cluj.

Unele lucruri au nevoie de timp să se așeze ca să poți scrie despre ele. Zilele trecute am publicat articolul despre Oamenii Dreptății Cluj.

Plecând de la momentele de pe scenă, am scris despre lucruri de care sunt mândră și lucruri care poate nu-mi fac cinste, dar pe care le-am schimbat în timp. Mi-am amintit de discuțiile părinților mei despre plecatul la muncă în străinătate de când eram copil, dar și de teama cuibărită la mine-n piept.

Am mărturisit cum am judecat greșit din lipsă de cunoaștere. Am povestit cum m-am vindecat de ignoranță. Despre cât de absurzi suntem. Despre cum e să fii umăr pentru cei de lângă tine care au pierdut un om drag.

Am plecat de la spectacol cu gândul că lumea e încă frumoasă și de noi depinde încotro se îndreaptă. Tot ce-am luat cu mine de la Oamenii Dreptății e în articolul de mai jos. Să-ți priască și să-ți dea curaj.

Și încă o veste bună: în cadrul galei organizate de Asociația Niște Oameni care a avut loc pe 5 iunie, la Teatrul Național, s-au adunat cei 30.000 de euro pentru revitalizarea Studio Art Club, fosta cafenea a actorilor și spațiu pentru spectacole neconvenționale, întâlniri culturale și ateliere creative.

Luni, 9 iunie

🎥 AIFF – American Independent Film Festival (cu bilet) în perioada 9-11 iunie la Cinema ARTA. American Independent Film Festival este singurul festival din România dedicat cinematografiei independente americane, cu o selecție de titluri în premieră apreciate deopotrivă de critici și de public. Festivalul prezintă producții independente nord-americane, ce se disting printr-o abordare originală, diferită de tiparele hollywoodiene. Selecția de filme din acest an vorbește despre reinventare, memorie și comunitate – teme esențiale în cinemaul contemporan american, remarca regizorul și producătorul Cristian Mungiu, inițiatorul AIFF.

🎥 Brutalistul (cu bilet) de la ora 19:00 la Cinema Victoria. Când arhitectul vizionar László Toth și soția sa Erzsébet fug din Europa postbelică în 1947 pentru a-și reconstrui viețile și a asista la nașterea Americii moderne, existența lor este schimbată pentru totdeauna de un client misterios și bogat.

Marți, 10 iunie

📖 Lansare de carte și sesiune de autografe Emanuela Ignățoiu-Sora de la ora 18:00 la Book Corner Libarium. Și noi dansăm în plase de lumină și ace e un volum puternic și introspectiv care propune o nouă fațetă a hipermasculinizatului motiv literar al crizei vârstei de mijloc. Femeia la 40 de ani nu disperă și nu se pierde într-o angoasă existențială egocentrică. Panica este disipată de nostalgia unor alte vârste, iar trecerea timpului, îmbătrânirea și inevitabila moarte generează mai degrabă curiozitate decât groază. Astfel, pragul vârstei de mijloc îi oferă poetei prilejul unor revelații. Într-un impresionant moment de luciditate, ciorchinele micilor regrete și frici personale este stors pentru a înțelege marile spaime colective. Criza acestei femei este fundamental legată de crizele lumii în care trăiește.

📖 Lectură publică „Voci portugheze” de la ora 18:00 la Biblioteca Județeană „Octvian Goga”. Du cu tine fragmentul preferat dintr-o carte a unui autor portughez sau răsfoiește cărțile disponibile în bibliotecă, pentru ca prin fiecare pagină descoperită și rostită să devii parte din povestea Portugaliei și a sărbătoririi ei. Participarea este gratuită, pe baza permisului de intrare la bibliotecă.

🎥 AIFF – American Independent Film Festival (cu bilet) în perioada 9-11 iunie la Cinema ARTA. Descrierea evenimentului o găsești mai sus (la ziua de luni).

🎶 IONA – Spectacol imersiv de dramaturgie muzicală (acces gratuit) de la ora 19:00 la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”. Un spectacol imersiv de dramaturgie muzicală, care reunește: muzică live, dans contemporan, voce și expresie teatrală, într-o viziune colectivă semnată de studenții anului I – instrumentiști, cântăreți și dansatori – ai Academiei. Un spectacol despre limite, libertate și identitate – trăit în timp real, în contact direct cu publicul.

Miercuri, 11 iunie

🦁 Săptămâna Patrimoniului – UBB la Muzeul Zoologic între 11 și 15 iunie.

🎥 AIFF – American Independent Film Festival (cu bilet) în perioada 9-11 iunie la Cinema ARTA. Descrierea evenimentului o găsești mai sus (la ziua de luni).

🖼️ Unghiul Drept. Expoziție personală Iurie Cojocaru de la ora 10:00 la Muzeul de Artă Cluj. „Prin culoare, la Iurie Cojocaru, locul numit „spațiul tabloului” capătă densitate semantică și simbolică și devine consistent prin ierarhia de calități prin care materialul își compune prezența. Culoarea este mijlocul prin care pictorul își dezvăluie interioritatea și curajul propriei lui „prezențe” la persoana întâi.” – curator Oliv Mircea.

📖 Lansare de carte: Lumini și umbre de Rebecca Forest de la ora 18:00 la Librăria Humanitas Cluj. Un roman puternic despre epuizare, despre legături care schimbă destine și despre acele întâlniri care, fie că vrem sau nu, ne marchează pentru totdeauna. Evenimentul se va încheia cu o sesiune de autografe.

🎶 Nunta lui Figaro (cu bilet) de la ora 18:30 la Opera Națională Cluj. Servitorii Figaro și Susanna sunt plini de entuziasm în ziua nunții lor, dar există o problemă: angajatorul lor, contele Almaviva, are intenții dezonorante față de viitoarea mireasă. Cu mai multe răsturnări de situație, povestea operei comice a lui Mozart va surprinde și va încânta la fiecare pas, totul desfășurându-se pe parcursul unei zile nebunești în casa contelui Almaviva.

🎭 Partea 3. Solidaritatea (bilet cu valoare 0 sau bilet susținător) de la ora 20:00 la REACTOR de creație și experiment. Solidaritatea nu e caritate, solidaritatea nu e iubire? Poate solidaritatea exclude? E nevoie de violență pentru a arăta solidaritatea? Ce faci când nu te poți uita în altă parte și vezi o nedreptate? Avem capacitatea de a deveni o comunitate solidară, în ciuda diferențelor și a raporturilor de putere? În lipsa unor răspunsuri sigure, spunem povești. Povești despre încercările altora de a face bine, povești care au schimbat măcar parțial istoria, povești care ne pun și mai multe întrebări. Preț de 2 ore, solidaritatea poate fi acest moment pe care ni-l oferim și pe care alegem să îl petrecem împreună, în timp ce gătim, mâncăm și ne jucăm. Partea 3. Solidaritatea reprezintă ultima parte a trilogiei cu același nume din care fac parte și spectacolele Partea 1. Iubirea și Partea 2. Puterea. Spectacolele trilogiei funcționează independent, sunt de sine stătătoare și nu e necesar ca vizionarea lor să fie cronologică.

Joi, 12 iunie

🎭 Alice și aventura muzicală, în țara minunilor (cu rezervare) la Sala Studio ANMGD. Spectacol dedicat copiiilor între 5 și 14 ani.

📖 Salonul de carte Bookfest Cluj, ediția a XIII-a în perioada 12-15 iunie, între orele 10:00 și 20:00 la Casino – Centru de Cultură Urbană.

🎭 Spectacol imersiv de teatru: Infernul lui Dante (cu bilet) de la ora 19:00 la MINA Cluj. Cele 9 cercuri ale Iadului prind viață prin picturile vizionare ale artistului Ovidiu Avram, într-un concept creat de Silvius Iorga și Ioana Moldovan. Teatru. Artă digitală. Emoție totală. Este prima piesă imersivă de teatru din Transilvania.

😊 Improv Show Aniversar de 7 ani | Improbabilii de la ora 19:00 la ZIZ – Art and Social Area. „De 7 ani, creăm spectacole 100% improvizate pe loc, inspirați de sugestiile publicului. De 7 ani, ne jucăm împreună, râdem și ne surprindem unii pe alții. Dacă ai fost la cel puțin un show ce-al nostru, buna creștere a trupei Improbabilii se datorează și ție. Dacă încă nu ne-ai văzut în acțiune, e cel mai bun moment să ne cunoști, acum că avem cei 7 ani de acasă. Și sărbătorim.” – echipa Improbabilii

🎭 Partea 3. Solidaritatea (bilet cu valoare 0 sau bilet susținător) de la ora 20:00 la REACTOR de creație și experiment. (descrierea completă a evenimentului o găsești mai sus, la evenimentele de miercuri)

Vineri, 13 iunie

🎥 Transilvania International Film Festival – TIFF 2025 în perioada 13-22 iunie. Vezi filme în locații uimitoare: Castelul Bánffy din Bonțida, curtea superbă a Muzeului de Artă, Piața Unirii cu cel mai mare ecran din festival și multe altele. Alături de concerte, show-uri multimedia, cine-concerte, invitați speciali și dezbateri. Programul complet îl găsești aici.

🌸 Strada Potaissa – Piața de flori altfel 2025 în perioada 13-15 iunie. Ești invitat/ă să îți reimaginezi modul în care privești locul fad pe lângă care treci zi de zi. Să te lași inspirat de mirosul lavandei și al busuiocului. Să te bucuri de culorile florilor de sezon. Să zâmbești. Și să te conectezi cu oamenii faini de aici, pentru că #StradaPotaissa nu e doar despre plante, ci despre bucuria de a fi împreună – despre momente simple, dar cu farmec. Între zidurile vechii cetăți, producătorii locali vor aduce o explozie de culoare, parfum și inspirație: flori colorate, plante aromatice, arbuști spectaculoși și decorațiuni pentru orice balcon sau grădină din oraș. Fiecare stand spune o poveste și e, totodată, o invitație la explorare și reconectare cu natura în mijlocul orașului.

🗺️ Tur Urban #3 – Palatele Clujului și istoria vie a orașului de la ora 13:00 în Piața Unirii. Ce vei descoperi: palatele Clujului – comori ascunse și povești nespuse, piețele emblematice ale orașului (Piața Unirii, Piața Muzeului, Piața Avram Iancu etc), clădiri istorice și arhitectură de referință, evenimente marcante din 1900 până astăzi și fapte inedite și curiozități despre Clujul de ieri și de azi.

📖 Lansare de carte – Alina Bako, Cartografii ficționale de la ora 18:00 la Book Corner Librarium. Cartea inaugurează colecția Georgrafie literară inițiată și coordonată de Alina Bako, care își propune să aducă în atenția cititorului un instrument de orientare în literatura din orice epocă. Relația dintre cele două domenii nu a presupus niciodată tensiune, ci, dimpotrivă, o cooperare ce a construit ipostaze figurative ale lumii. Fie că vorbim despre hărți fanteziste ale scriitorilor sau despre reproduceri aproape calchiind realitatea geografică, fie că ne raportăm la imagini alegorice ale unor lumi dispărute, care încă ne pun la lucru imaginația, geografia literară devine acea busolă necesară în înțelegerea lumilor ficționale, a lumilor posibile prin dialogul triptic dintre autor – carte – cititor.

🎶 Concert simfonic – dirijor Valentin Uryupin (cu bilet) de la ora 19:00 la Auditorium Maximum.

🎭 AM I? (acces gratuit pe baza biletelor cu valoare 0) de la ora 20:00 la NON Centru de Arte Performative. Ne-am oprit și ne-am întrebat cât din „noi” suntem părinții noștri. Care e granița dintre mine și tata? Dintre mine și mama sau bunica ei? D̶e̶ ̶c̶e̶ ̶t̶r̶e̶b̶u̶i̶e̶ ̶o̶ ̶l̶i̶m̶i̶t̶ă̶ ̶f̶i̶x̶ă̶ ̶c̶â̶n̶d̶ ̶p̶o̶a̶t̶e̶ ̶f̶i̶ ̶t̶o̶t̶u̶l̶ ̶p̶a̶r̶t̶e̶ ̶d̶i̶n̶t̶r̶-̶u̶n̶ ̶p̶r̶o̶c̶e̶s̶ ̶î̶m̶p̶r̶e̶u̶n̶ă̶,̶ ̶i̶n̶t̶e̶r̶g̶e̶n̶e̶r̶a̶ț̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶d̶e̶ ̶v̶i̶n̶d̶e̶c̶a̶r̶e̶?̶ Ne e frică să ne privim prea mult în oglindă? S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶u̶n̶ ̶p̶r̶o̶d̶u̶s̶ ̶c̶o̶l̶e̶c̶t̶i̶v̶?̶ Suntem produsele finale ale vieților oamenilor dinaintea noastră? Unde încep „eu” și unde se termină materia care îmi formează strămoșii? Cât lăsăm pentru următorii?

🎥 Gala de deschidere TIFF 2025 de la ora 20:45 în Piața Unirii. Urmărește în premieră, cu participarea echipei filmului un film irlandez emoționant despre maturizare și puterea de a o lua de la capăt, premiat la Berlinala 2025: Christy, debutul regizorului Brendan Canty – cunoscut pentru videoclipul ”Take me to church” al lui Hozier. CHRISTY e depre doi băieți care au pierdut totul și nu mai au încredere în nimeni, nici măcar unul în celălalt. Ajung însă să facă pace cu traumele trecutului și cu ei înșiși. Înainte de proiecție, echipa TIFF a pregătit un moment special în care actorul Florin Piersic va primi pe scenă Premiul de Excelență.

Sâmbătă, 14 iunie

📖 Rucsacul cu povești | Club de lectură pentru copii (pe bază de înscriere) de la ora 11:00 la Cărturești Platinia. La prima ediție a clubului Rucsacul cu povești, vor citi volumul „Vreau să fiu invizibil” de Dan Ungureanu – cartea care a impresionat juriul Premiilor Cărturino 2025, câștigând titlul de Cartea ilustrată pentru copii a anului!

🎭 Olguța și un bunic de milioane | Spectacol de teatru itinerant (cu bilet) de la ora 11:00 în Piața Unirii Cluj. „Olguța și un bunic de milioane” este un spectacol de teatru itinerant unde publicul se plimbă dintr-o o locație în alta. Actorii vor interpreta în stradă și în locații private. Olguţa locuiește la Cluj împreună cu părinţii şi căţelul ei, Farid. Are o viaţă fericită şi plictisitoare până când mama ei se îmbolnăvește, iar tatăl ei pleacă la lucru în străinătate ca să câştige bani pentru o operație foarte scumpă. Lucrurile se complică atunci când e trimisă să stea cu mătuşa ei, Nina, pe care n‑o mai întâlnise de o veșnicie. Aceasta i-l prezintă pe Victor, un puşti de vârsta ei, cu care Olguţa se împrietenește. Apoi un tip pe nume Maximilian începe să-i urmărească şi, pentru o vreme, cei doi devin fugari, iar lucrurile o iau razna. Una peste alta, Olguța trece de toate piedicile și aventura se încheie cu bine, pentru că aceasta e totuși o piesă de teatru pentru copii.

🧒🏻 Atelier de Imprimare la soare – Jocuri de lumină și natură (pentru copii și familii) de la ora 15:00 pe str. Tebei nr. 13. Ce vei face? Vei folosi hârtie sensibilă la lumină (hârtie pentru cianotipie) pe care vei așeza plante, flori, dantele, pene, sau alte obiecte cu care dorim să experimentezi. Vei lăsa soarele să-și facă magia, apoi vei clăti hârtia și vei descoperi imagini unice, imprimate natural.

🎭 Tom Sawyer (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Maghiar de Stat. În micul oraș St. Petersburg, situat pe malul râului Mississippi, trăiește Tom Sawyer, ștrengarul a cărui viață este o aventură fără sfârșit: chiul de la școală, pozne și enervarea constantă a adulților. Cum să nu-ți placă de acest tânăr scandalagiu? Cine nu și-ar fi dorit în copilărie să fie pirat, vânător de comori sau căpetenia unei bande de tâlhari? Dar în spatele poveștii despre libertatea copilăriei se ascunde o realitate mai sumbră: lumea adulților, unde rasismul și nedreptatea socială fac parte din viața de zi cu zi a comunității. Oare cine și când ne învață să urâm? Micul Tom ajunge curând să înțeleagă că lumea nu este întotdeauna la fel de simplă și dreaptă precum o promit jocurile copilăriei, dar descoperă și că adevăratul curaj înseamnă, uneori, să te ridici singur împotriva lumii întregi.

🎭 și eu. sau (acces gratuit pe baza biletelor cu valoare 0) de la ora 20:00 la NON Centru de Arte Performative. îmi amintesc momentul. o dimineață încărcată. o ceașcă plină. o vărsare stângace și. momentul în care am văzut pata asta.îmi amintesc. cum am pășit spre margine. vise. care undeva la linia orizontului. se uneau cu cerul. sar. sunt parte din uneori. în momentele de liniște în care lumea dispare. mă trezesc căutând umbre. am purtat pata asta, la fel cum am purtat greutatea faptului că m-am pierdut. și eu. sau te iubesc te iubesc te iubesc te iubesc te iubesc și eu. este un performance colaj despre care am început să vorbesc acum 2 ani. De atunci și până acum am tot purtat: material, bagaj și dezbateri despre cu cine și pentru ce. E cu text. E cu dans. E cu muzică. Nu știu încă dacă e cu voie bună.

🎥 Weekend la Castel: Concert The KVB și proiecție The Rocky Horror Picture Show la TIFF 2025 (cu bilet) de la ora 19:30 la Castelul Bánffy din Bonțida. O seară specială: asculți muzica post-punk cinematică a britanicilor de la The KVB și rămâi după la proiecția aniversară a excentricului The Rocky Horror Picture Show (1975), fenomenul cult care împlinește anul acesta 50 de ani de la lansare. Clasicul ireverent regizat de Jim Sharman rămâne și astăzi unul dintre cele mai iubite filme ale tuturor timpurilor.

Ce-am mai publicat recent

În facultate, când aveam timp să meșteresc lumânări, decorațiuni cu pietre vopsite și alte idei zglobii, visam la un atelier în care să făuresc tot felul de obiecte. Dintotdeauna am avut o înclinație spre lucru manual și m-a relaxat și liniștit conexiunea asta vie, fluidă și continuă cu pământul, lutul și alte elemente din natură.

Așadar, mă uit cu drag la micii antreprenori care duc acest meșteșug mai departe, condimentat cu propria creativitate și un suflu efervescent. Andreea Chiser, creatoarea atelierului de ceramică Lutfain, e unul dintre oamenii care au renunțat la siguranța pe care i-o oferea meseria de arhitect și s-a aventurat pe un traseu care i-a antrenat abilități neșlefuite, i-a dat curaj și i-a deschis porți către libertatea creativă.

Andreea mi-a împărtășit ce înveți o apuci pe calea antreprenoriatului creativ – de la curajul de a spune „hai să vedem ce iese” până la bucuria sinceră de a ține în mâini o idee materializată. Și despre cum, uneori, cele mai faine lucruri ies atunci când nu ții cu dinții de control.

Duminică, 15 iunie

🎭 Cartea junglei (cu bilet) de la ora 11:00 la Teatrul de Păpuși „Puck”. În inima junglei indiene, un băiat pe nume Mowgli este crescut de o haită de lupi după ce a fost pierdut în sălbăticie. Sub protecția lupoaicei-mamă și îndrumat de ursul Baloo, el învață legile junglei și se luptă să supraviețuiască între animale și pericole. Dar cel mai mare pericol vine de la tigrul Shere Khan, care îl vede pe băiețel ca pe o amenințare. Trecând prin aventuri pline de suspans, descoperind ce înseamnă prietenia și înțelepciunea, Mowgli ajunge să afle unde îi este adevăratul loc: printre oameni sau în junglă? „Cartea junglei” este o poveste atemporală despre identitate, apartenență și forța legăturilor care ne definesc.

🎶 Macbeth | Giuseppe Verdi (cu bilet) de la ora 18:30 la Opera Națională Cluj. Opera Macbeth este reprezentată, în principal, de tema tiraniei, libertății și a magiei, locul desfășurării acțiunii fiind Scoția secolului XI. Prevestirea grupului de vrăjitoare stabilește cuplul protagonist pe un traseu ce implică nebunie, crimă și distrugere. Aflându-se sub impulsul profețiilor vrăjitoarelor și determinați fiind de o ambiție de necurmat, Macbeth și soția sa, un cuplu arhetipal al puterii, fac crime în mod consecvent pentru a păstra tronul Scoției.

🎭 Înger și demon (cu bilet) de la ora 19:00 la Teatrul Național Cluj. Spectacolul punctează fiecare etapă definitorie a creației lui Eminescu printr-o selecție de poezii reprezentative și prin concentrarea întregului proces transformator aflat la baza operei acestuia în Ajunul Crăciunului. Sunt identificate trei perioade fundamentale în biografia poetului: cea influențată de studiile sale la Viena și de fascinația pentru teoriile științifice ale vremii, reflectată în scrieri precum La Steaua și Scrisoarea I¸ cea a poeziilor de dragoste inspirate de relația cu Veronica Micle și, în cele din urmă, întoarcerea la valorile strămoșești, la credință, evocată prin rugăciunea închinată Maicii Domnului.

🎶 Voltaj (acces gratuit) de la ora 20:00 în cadrul Sports Festival la Cluj Arena.

Ce alte evenimente știi că au loc în săptămâna care urmează la Cluj? La care dintre cele de mai sus plănuiești să mergi? Scrie-mi în comentarii.

📣 Mai am ceva pentru tine: Coolturalist, newsletterul pe care îl trimit de două ori pe lună și din care afli noutăți din artă și cultură și dai de recomandări de ce să mai citești, vezi sau încerci. Te poți abona aici.

Să ne citim cu bine! 🌞