Prima săptămână din iunie a fost una dintre cele mai bogate pe care le-am trăit. În dimineața de 1 iunie, pășeam pentru prima dată pe pavajul din capitală.

Timp de patru zile am hoinărit prin București, de la muzee, teatre independente, prin cafenele, parcuri și pe străzi pe care nu le mai văzusem niciodată. Am ajuns la Cuibul Artiștilor, la MNAR, Art Safari, la Muzeul Național al Literaturii, la Palatul Parlamentului și la vernisajul expoziției „Sub preș”, motivul care m-a adus, de fapt, în oraș.

Am adunat recomandări, fotografii, zeci de mii de pași zilnic și multe momente care o să-mi rămână mult timp în minte. Dacă plănuiești o vizită în București sau pur și simplu ești curios să vezi capitala prin ochii unei clujence aflate la prima întâlnire cu ea, am pus de-un jurnal de călătorie pe blog.

---

DINCOLO DE FRONTIERE (A. MAKINE)

Cum un subiect de investigație jurnalistică poate deveni artă: colajul „Burnoutul la români: o epidemie tăcută” a ajuns pe peretele unei galerii.

Încă prelucrez ce-am trăit la început de iunie la București. Mă gândeam zilele astea că, de obicei, eu mă număr printre cei care merg să vadă o expoziție, nu printre cei care expun. Acum am simțit cum e să fii și pe cealaltă parte a baricadei.

Joi, 4 iunie, colajul nostru despre burnout a ajuns pe peretele Goethe-Institut din București. Oamenii s-au regăsit, au făcut poze, au discutat și au stat față în față cu ceea ce tindem să băgăm sub preș.

Gândită ca un panou de investigație, lucrarea „Burnoutul la români: o epidemie tăcută” vorbește despre rușine, oboseală, negare, presiune, vinovăție și vina unor instituții care intervin prea târziu sau doar de formă.

Mi-a plăcut mult evenimentul. Deși a plouat, asta nu i-a oprit pe oameni să participe la vernisaj, momente artistice au fost din plin, iar organizatorii au avut grijă ca toate să fie ca la carte.

M-am întors la Cluj recunoscătoare că am făcut asta și bucuroasă să aflu că și cei prezenți la vernisaj au simțit că subiectul e important. Am scris pe larg cum a fost la vernisaj și cum a fost procesul de lucru la colaj într-un articol pe care l-am publicat recent.

---

CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)

🗞️ (de frunzărit) Un Oscar și trei generații de artiste. De vorbă cu regizoarea Natalie Musteață și mama ei, curatoarea Roxana Marcoci, un interviu publicat în Scena9.

✍🏻 (de simțit) Câteva poeme scrise de mine, apărute în Mezomorf.

🗞️ (de citit) Tot Binele spre Rău. A scris Cristian Tudor Popescu despre filmul Fjord.

🧠 (de conștientizat) Frații Andrew și Tristan Tate, în centrul unei anchete The New Yorker. Aceasta dezvăluie cum au construit aceștia unui imperiu bazat pe exploatarea sistemică a femeilor. Jurnaliștii au analizat mesaje private, acte judiciare și au vorbit cu victime ale fraților.

🎶 (de luat bilet) Kovacs are concert la București pe 24 noiembrie și la Cluj pe 25.

🧒🏻 (pentru copii) Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a lansat Școala de Vară 2026, un program dedicat copiilor cu vârste între 9 și 14 ani, care se desfășoară între 22 iunie și 4 septembrie. Pe parcursul a opt module de câte cinci zile, desfășurate de luni până vineri, copiii descoperă lumea naturii prin activități interactive, experimente și întâlniri cu cercetători și specialiști ai muzeului.

🎶 (de descoperit) Cele mai erotice melodii din muzica clasică. (via Savantgarde)

🎥 (de văzut) Netflix a lansat trailerul pentru „Enola Holmes 3″: Sherlock este rapit chiar inainte de nunta surorii sale cu lordul Tewkesbury. Filmul apare pe 1 iulie.

🗞️ (de savurat) O nouă ediție din Not Your Mother’s Story: Apocalipsa 2000. Dovezi din tinerețe că există viața veșnică:

„…mi se făcuse foame chiar și de foamea pe care tocmai mi-o stinsesem, și am știut atunci, la douăzeci și ceva de ani, în garsoniera aia din Iancului, în prima dimineață a unei lumi care refuzase să se sfârșească, că eu nu voi fi sătul niciodată și că asta nu e un blestem, ci singura viață veșnică pe care o vom apuca vreodată.”

---

O LUME IMENSĂ (E. YONG)

Dan Rusu, criminolog, despre serialul „Cămătarii”: „Când narațiunea victimelor lipsește, ne confruntăm cu violență simbolică”

Serialul „Cămătarii” a stârnit controverse în spațiul public, fiind privit fie ca o poveste spectaculoasă despre lumea interlopă, fie ca o posibilă glorificare a violenței. Potrivit criminologului Dan Rusu, una dintre problemele centrale este felul în care este construită narațiunea: protagoniștii își spun propria poveste, adesea într-un registru aproape admirativ, în timp ce vocile victimelor lipsesc aproape complet. În aceste condiții, spune el, publicul primește o singură versiune a realității, fără contrapunct.

„Argumentul că privitorul are discernământ funcționează doar în măsura în care arăți ambele povești. Când există o sărăcire narativă și doar o singură versiune ne populează mintea, în absența contra-narațiunii, nu știu în ce măsură putem vorbi de liber arbitru. Noi trăim prin povești, ne organizăm experiențele prin povești, ne identificăm cu ele. Dacă am acces la o singură versiune, îmi e foarte greu să aleg.”

Dan Rusu explică, într-un interviu pentru PressOne, faptul că serialul se înscrie într-un tip de „hard man story”, în care personajele infracționale își construiesc activ o imagine de forță și succes, inclusiv prin justificarea propriilor fapte și estomparea consecințelor. Această construcție poate crea modele problematice, mai ales în rândul tinerilor, și ridică întrebări despre responsabilitatea etică a producțiilor de tip true crime, unde ar trebui să existe un echilibru între perspective.

În lipsa acestui echilibru, avertizează criminologul, apare ceea ce el numește „violență simbolică”, o formă de influență subtilă în care publicul ajunge să consume povești dominate de perspectiva infractorilor, fără acces real la suferința victimelor sau la contextul social mai larg. Pentru Dan, adevărata valoare a unui astfel de serial ar fi tocmai capacitatea de a oferi mai multe perspective, nu doar una seducătoare, dar incompletă.

Madonna a lansat un scurtmetraj de 13 minute pentru noul album, cu o distribuție plină de vedete.

Madonna a prezentat un scurtmetraj de peste 13 minute, „Confessions II”, lansat după premiera de la Festivalul Tribeca și publicat ulterior pe YouTube, ca parte a promovării viitorului său album cu același nume, programat pentru 2 iulie. Filmul, regizat de duo-ul TORSO, leagă primele șase piese ale albumului într-o succesiune de scene dominate de dans, imagini simbolice și trimiteri la cariera artistei, de la cluburile newyorkeze ale anilor ’80 până la videoclipurile care au consacrat-o.

Producția reunește o distribuție spectaculoasă, cu apariții surpriză precum Benedict Cumberbatch, Kate Moss, Richard E. Grant, Julia Garner și fiica artistei, Lourdes Leon, care încheie și filmul. Printre scenele cele mai comentate se află o secvență dintr-o toaletă de club, unde apar mai multe cameo-uri într-un haos coregrafiat, dar și momente cu referințe directe la estetica și istoria Madonnei. Artista a explicat că a ales formatul de film pentru libertatea artistică, spunând că „videoclip” este un termen care nu surprinde amploarea proiectului.

Fanii manga din Japonia îi cer lui Trump să nu mai folosească personaje anime în postările sale.

Aproximativ 20.000 de persoane au semnat o petiție prin care îi cer lui Donald Trump și Casei Albe să înceteze folosirea fără autorizație a unor personaje celebre din anime și manga japoneză, precum Naruto, Dragon Ball sau Yu-Gi-Oh!, în postările de pe rețelele de socializare. Nemulțumirea a reapărut după ce Trump a publicat o imagine în care este reprezentat ca Naruto, la câteva luni după ce un videoclip al Casei Albe, care combina imagini ale unor acțiuni militare cu secvențe inspirate din anime, stârnise deja controverse.

Semnatarii petiției spun că respectă profund cultura manga și anime și consideră că utilizarea acestor personaje fără acordul creatorilor este lipsită de respect față de autori și față de cultura japoneză. Reprezentanții seriei Yu-Gi-Oh! au transmis anterior că nu au autorizat folosirea imaginilor, iar mai mulți fani cer acum autorităților japoneze și deținătorilor drepturilor de autor să reacționeze. Controversa a redeschis discuțiile despre respectarea proprietății intelectuale în comunicarea oficială a instituțiilor publice.

Street art nu e doar decor: când arta urbană chiar (nu) îmbunătățește orașele.

Arta stradală este adesea privită fie ca simplă decorare urbană, fie ca atracție turistică sau chiar ca o intervenție „impusă” în spațiul public. Însă cercetătorii din domeniul artei urbane și urbanismului subliniază că întrebarea importantă nu este dacă un mural este frumos sau popular, ci cum schimbă el viața de zi cu zi a unui oraș: felul în care oamenii se raportează la spațiu, cum se simt în el și dacă acesta devine mai coerent, mai sigur sau mai semnificativ pentru comunitate.

În acest sens, arta urbană poate aduce frumusețe, reflecție și o mai bună conectare cu spațiul public, dar nu în mod automat. Impactul ei depinde de context: cine o realizează, cum este integrată și cât de bine se leagă de viața comunității. Există exemple pozitive, precum proiecte de muralism comunitar care au revitalizat cartiere și au încurajat participarea locuitorilor, dar și intervenții care, deși artistice, au creat tensiuni sau nu au funcționat în viața reală a orașului.

Concluzia este că street art-ul nu poate „repara” singur un oraș și nici nu garantează automat îmbunătățirea calității vieții. Devine cu adevărat relevant doar atunci când reușește să creeze legături cu locul și comunitatea, să fie înțeles și asumat de cei care trăiesc acolo și să funcționeze ca parte din experiența urbană, nu doar ca obiect estetic.

---

ZONA DE INTERES (M. AMIS)

O viață dedicată muntelui: Dinu și Marlene Mititeanu, protagoniștii unui documentar prezentat la TIFF 2026.

TIFF 2026 a început la Cluj, iar printre producțiile românești care își întâlnesc pentru prima dată publicul se numără și documentarul „Hoinari prin Munți”, regizat de Cosmin Dumitrache. Filmul va avea avanpremiera mondială pe 14 iunie, în Iulius Parc Open Air, și îi are în prim-plan pe clujenii Dinu și Marlene Mititeanu, două figuri emblematice ale comunității montane din România. Proiecția va fi un moment aparte și pentru cei doi protagoniști, care vor vedea pentru prima dată documentarul și vor participa ulterior la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de regizor.

Realizat independent pe parcursul a șase ani, „Hoinari prin Munți” urmărește viața, valorile și povestea de iubire a lui Dinu și Marlene Mititeanu, având ca fundal peisaje din Alpi, Patagonia și Carpații românești. Prin sute de ore de muncă și mii de imagini selectate, filmul vorbește despre libertate, reziliență și puterea unei pasiuni care a rămas vie de-a lungul deceniilor. La 87 de ani, Dinu Mititeanu continuă să urce pe munte și să inspire generații de iubitori ai naturii.

„Transilvania | Extravaganza”, cea mai amplă expoziție dedicată lui Ștefan Câlția se deschide la Sibiu.

Pe 19 iunie 2026 se deschide la Sibiu „Transilvania | Extravaganza”, cea mai mare expoziție dedicată pictorului Ștefan Câlția, organizată în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu. Găzduită de Mănăstirea Ursulinelor, expoziția reunește peste 80 de lucrări din diferite perioade ale carierei artistului și propune un traseu vizual construit în jurul relației sale profunde cu Transilvania, natura și lumea rurală. Spațiul istoric, aflat într-un amplu proces de restaurare, devine parte din experiență, cu intervenții atent gândite pentru a proteja patrimoniul.

Expoziția explorează universul artistic al lui Câlția, de la sat și peisaje naturale, la teme spirituale și simbolice, și este completată de o expoziție-capsulă la Muzeul Național Brukenthal, unde lucrările sale intră în dialog cu piese de patrimoniu rar. Proiectul este rezultatul unei colaborări între curatoarea Liviana Dan și arhitecta Eliza Yokina, care au gândit un parcurs discret, în care arhitectura susține, fără să domine, lucrările. Expoziția va putea fi vizitată între 20 iunie și 16 august 2026, iar biletele sunt disponibile online și la fața locului.

De un an și jumătate aduc arta și cultura mai aproape de tine prin Coolturalist. Dacă ți-a rămas în minte măcar un interviu, dacă te-a făcut să zâmbești sau să descoperi ceva nou, îți poți exprima recunoștința printr-o donație. Îți mulțumesc că mă citești! ❤️

Ecouri din Peștera Bolii” – o experiență imersivă între legendă, artă și natură.

Pe 22 august 2026, la Peștera Bolii, are loc „Ecouri din Peșteră” – un eveniment cultural gratuit, deschis tuturor vârstelor, care transformă peștera într-un spațiu imersiv de explorare artistică și senzorială. Vizitatorii vor descoperi instalații de lumină, sunete inspirate din peșteră, performance-uri pornite din legende locale și ateliere participative, într-un traseu gândit să aducă la viață atmosfera și poveștile acestui loc unic. Momentul face parte din proiectul „Peștera Bolii: de la piatră la poveste”, care îmbină cercetarea patrimoniului imaterial cu arta contemporană și implicarea comunității.

Proiectul, derulat de Urban Lab Valea Jiului cu sprijinul AFCN și al mai multor parteneri culturali și instituționali, documentează tradițiile, legendele și memoria locală, apoi le transformă în experiențe artistice: instalații interactive, muzică și performance-uri create special pentru spațiul peșterii. Printre intervențiile propuse se află și o instalație bioluminescentă în premieră în România, care va rămâne ulterior în custodia peșterii. În esență, inițiativa își propune să reconecteze comunitatea cu acest loc și să creeze un model de valorificare culturală și turistică durabilă a patrimoniului natural și imaterial.

MNAR a deschis două expoziții: Brâncuși reinterpretat și o panoramă a capodoperelor din muzeele României.

Pe 12 iunie 2026, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) a inaugurat la Palatul Regal din București două expoziții simultane: „Brâncuși. Sindromul” și „Muzeul Muzeelor”. Prima marchează anul Brâncuși și cei 150 de ani de la nașterea sculptorului, explorând atât influența sa asupra artei românești moderne și contemporane, cât și modul în care figura lui a fost mitizată și transformată într-un simbol cultural complex. Expoziția reunește lucrări de referință semnate de mari artiști, alături de reinterpretări contemporane ale motivelor brâncușiene.

Cea de-a doua expoziție, „Muzeul Muzeelor”, aduce la București peste 100 de piese din 16 muzee din întreaga țară, construind o hartă amplă a patrimoniului artistic, de la artefacte preistorice și celebra sculptură antică „Șarpele Glykon”, până la opere semnate de Rubens, Dürer, Klimt, Rodin sau Grigorescu. Proiectul reprezintă o trecere prin peste 5.000 de ani de istorie culturală, reunind capodopere rare și lucrări care, în mod obișnuit, nu sunt accesibile publicului larg.

„Olguța” ajunge pe marele ecran și își caută eroina: casting național pentru rolul principal.

Personajul „Olguța”, protagonista uneia dintre cele mai populare serii de cărți pentru copii din România, va fi adaptat într-un film de lungmetraj produs de T.R.I.B.E. Films și Saga Film. Pentru rolul principal, echipele au lansat un casting național dedicat fetelor cu vârste între 8 și 12 ani, inspirate de personajul descris ca fiind curajoasă, isteață, plină de energie și umor. Filmul va fi turnat în București și Cluj, iar înscrierile online sunt deschise până pe 25 iunie.

Selecția se va desfășura în mai multe etape: după înscrieri, vor urma audiții în Timișoara, Cluj, Iași și București, apoi o finală la București, unde candidatele vor fi evaluate de regizor, producători și echipa artistică. În premieră pentru un proiect de acest tip în România, alegerea finală va include și votul publicului, care va conta în proporție de 40%. Filmul, regizat de Pedro B. Abreu și scris de Alex Moldovan și Mihai Radu, își propune să aducă pe ecran universul popular al Olguței și să conecteze literatura pentru copii cu cinematografia românească.

---

MINUNATA LUME NOUĂ (A. HUXLEY)

O coaliție globală de presă vrea reguli mai clare de la AI.

Aproximativ 30 de grupuri media din Europa și America de Nord s-au alăturat unei coaliții internaționale numite SPUR, inițiată de instituții precum BBC, Sky News și The Guardian, pentru a-și uni vocea în relația cu companiile de inteligență artificială. Printre noii membri se află organizații importante din Franța, Canada și Elveția, iar obiectivul comun este ca materialele jurnalistice folosite de AI să fie recunoscute și compensate financiar în mod corect.

Reprezentanții coaliției spun că actualul model este dezechilibrat, acuzând companiile de AI că folosesc conținut de presă fără autorizare sau plată. SPUR își propune să creeze standarde și soluții tehnice care să urmărească modul în care AI folosește știrile, dar și sisteme de licențiere plătită. Inițiativa vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari din industrie privind sustenabilitatea jurnalismului în era inteligenței artificiale.

---

POEMELE LUMINII (L. BLAGA)

Singura zi fără viitor – calup de poezii pentru Clivaj.

privește prin ochii mei lumea
o să te simți acasă între pereți de pământ reci și strâmbi
văruiți într-o nuanță de albastru care înainte a fost roz
și înainte de asta nu-ți mai amintești
dar vezi vechile culori în durerea pe care o simți
când îți intră varul sub unghii

o să înveți să trăiești cu o mantie de neputință pe umeri
n-o să-ți treacă prin minte s-o dezbraci
o să știi ce înseamnă să crești purtând în tine rușinea
lacrimile o să-ți inunde ochii în drum spre casă
de prea multe ori

privește prin ochii mei lumea
n-o să-ți fie străine încercările de autovătămare
dorința de-a nu te fi născut
n-o să-ți ferești privirea când o să vezi oasele dislocate ale tatălui
și o să plângi după atâtea animale ucise sau mutilate
încât nici nu le vei mai da un nume

n-o să eziți să pășești în întuneric
deși nu știi ce te-așteaptă
o să te obișnuiești să-ți atârni liniștea în cuierul zilei de mâine
să te muști de buze până la sânge ca să-ți abați atenția
de la certitudinea că trăiești singura zi fără viitor

---

Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter îngrijit cu drag. Îți mulțumesc! 😊

Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.

Ne recitim peste două săptămâni! 🌞