Ieri dimineață am vorbit la Radio România Cultural în emisiunea Orașul Vorbește despre colajul „Burnoutul la români: o epidemie de tăcere” meșterit alături de colegele mele din echipa Hacking Work – Ioana Szabo și Loredana Giță.
Lucrarea noastră face parte din expoziția „Sub preș” (din cadrul festivalului Fiți cu-Minți Creative Fest), al cărei vernisaj are loc pe 4 iunie, de la ora 18, la Goethe-Institut București. Mai mult, a fost selectată dintre peste 130 de lucrări, iar doar aproximativ 30 au fost cuprinse în expoziție.
Colajul stă la granița dintre documentare, artă și intervenție civică: am inclus fragmente din presă, titluri din investigațiile noastre, mărturii scrise de mână ale unor oameni care au trecut prin burnout, dar și obiecte și simboluri ale epuizării și ale tăcerii instituționale.
La prima vedere, e un amestec de cazuri și indicii. În esență, e un portret al unei societăți în care oamenii se consumă în tăcere, iar problemele sunt adesea ascunse până devin crize. Este un manifest despre lucrurile pe care alegem să nu le vedem decât atunci când e prea târziu.
Colajul continuă munca întregii echipe Hacking Work din ultimul an pe tema epuizării profesionale, prin campania #VremLegeaBurnout. Am publicat investigații, interviuri și mărturii din mai multe domenii – educație, sănătate, cultură, IT și business. Am vorbit cu angajați, manageri, specialiști HR, medici, psihologi, avocați și sindicate. Și nu ne oprim aici.
Te invit la vernisaj. Eu voi fi acolo, astfel că mi-ar plăcea mult să ne vedem și să schimbăm idei despre acest subiect, atât de ușor trecut cu vederea, dar și despre altele pe care tindem să le ascundem sub preș. Ce zici, ne vedem acolo?
„Am simțit că și România are nevoie de ceva asemănător”. Asta mi-a împărtășit Adrian Cârciova (Tony Baboon în industria muzicală) când l-am întrebat despre „Povești de cartier”, prima bandă desenată despre istoria hip-hopului românesc, realizată împreună cu rapperul Macanache (Bogdan Dinescu).
Primul număr conține trei povești despre Dacian (Getto Daci), Brugner (Delikt) și Macanache, personaje reale din undergroundul anilor ’90. A pornit cu o campanie de crowdfunding și a ajuns la al doilea tiraj de 500 de exemplare, disponibil la Bazar de Muzică, Red Goblin și, în curând, în librăriile Cărturești.
Adrian e unul dintre artiștii pentru care multidisciplinaritatea exprimă felul în care funcționează: compune, cântă, produce, desenează, face animații și semnează identitatea vizuală a propriilor proiecte. În prezent, lucrează la muzica pentru animația „Cu Cheia la Gât” a lui Mădălin Truică și susține dezvoltarea filmului pentru copii „Pericol”, regizat de Răzvan Marinescu.
Vezi ce ilustrații mișto cuprinde primul număr și afli alte detalii de culise din interviul de mai jos.
📷 (de frunzărit) Un text și un material video ce îi sunt dedicate lui Ion Grigorescu, unul dintre puținii artiști din România comunistă care au deținut o cameră de filmat și au explorat potențialul mediului cu entuziasm și consecvență.
📖 (de pus pe noptieră) Ultimele imagini înainte de întuneric: „Ochii Monei” – de Thomas Schlesser.
🗞️ (de citit) De la casa părintească din Iași la Cannes, Mungiu invită copiii să privească stelele, nu Palme d’Or-ul.
🖼️ (de văzut) Vernisajul expoziției „Sub preș” pe 4 iunie, de la ora 18, la Goethe Institut București.
😻 (de neratat) Alice Books participă pentru prima dată la Bookfest cu lansări speciale, evenimente și întâlnirea lui Miguel Gane cu cititorii.
🎁 (de făcut cadou) Ai 20% reducere la toată arta purtabilă de pe safiticuminti.ro dacă folosești codul Cooltcluj20 la checkout.
Cum să faci treabă bună 10 ani, să apropii publicul de cultură, să te zbați și să te trezești de pe o zi pe alta demis din funcție? Asta a pățit Florin Estefan, directorul Operei Române din Cluj. A fost demis după ce a primit nota 6.95 la o evaluare făcută de Ministerul Culturii.
Cu 5 sutimi sub punctajul minim necesar. Pe bune, 5 sutimi? Numai mie-mi nu-mi miroase a bine? Și ca să fie treaba treabă, până acum toate evaluările sale au fost peste 9.5, iar acum i-au respins și contestația.
Cred că nu-i om care trăiește în Cluj și e apropiat de cultură care să zică că Opera n-are rezultate. Sau că Florin n-a făcut pe bune treabă.
Eu am colaborat de câteva ori cu echipa Operei Naționale, știu în mare câte eforturi fac și cât suflet pun. Și apreciez enorm faptul că au gândit formate proaspete și inedite care apropie și tinerii de această instituție.
În fine, ce voiam să spun e că atât Florin, cât și Opera Naționala Cluj-Napoca au susținerea mea și că-i felicit pentru tot ce fac și pentru cum fac. Și sper ca dreptatea să răzbească. Și ce de bun simț ar fi să nu le mai tăiem craca de sub picioare celor care pun umărul la treabă și să nu mai sugrumăm sectorul ăsta cultural, și-așa plin de vânătăi și julituri.
Sunt impresionată de amploarea și diversitatea susținerii pentru Florin Estefan, un tip de solidaritate pe care-l vedem tot mai rar și care spune mult despre impactul real al muncii lui. E emoționant felul în care oameni din domenii diferite se regăsesc de aceeași parte a baricadei, susținând atât un om, cât și valorile de transparență și corectitudine.
Semnează petiția pentru susținerea lui Florin Estefan și pentru transparență în evaluarea managementului Operei Naționale Cluj.
În timp ce România marchează Anul Brâncuși prin numeroase evenimente culturale, cele mai importante expoziții dedicate sculptorului au loc în marile centre artistice ale lumii. Din 25 octombrie 2026 până pe 27 februarie 2027, Museum of Modern Art (MoMA) va găzdui expoziția „Brâncuși: The Artist and His Studio”, care va ocupa întregul etaj șase al muzeului.
Pentru prima dată, celebrul atelier al lui Brâncuși de la Centre Pompidou va fi instalat în afara Europei, profitând de închiderea temporară a instituției pariziene pentru renovare. După succesul expozițiilor de la Amsterdam și Berlin, publicul nord-american va putea descoperi universul artistului așa cum l-a imaginat el însuși: un dialog între sculpturi, fotografii, filme și documente.
Expoziția urmărește evoluția creației lui Brâncuși de-a lungul celor peste 40 de ani petrecuți în atelierul său din Impasse Ronsin, locul unde și-a construit cu grijă propria mitologie artistică. Vizitatorii vor putea vedea lucrări emblematice precum Leda, Bird in Space și Fish, alături de mai multe variante ale unor teme recurente precum „Domnișoara Pogany” și „Sărutul”.
Mai mult, de curând sculptura Danaida a stabilit un nou record de piață, fiind vândută pentru 107,6 milioane de dolari, iar moștenirea lui Brâncuși este promovată tot mai intens pe scena globală. În contrast, în România, principalele evenimente ale Anului Brâncuși rămân deocamdată expoziții documentare și fotografice, fără prezența unor opere majore ale sculptorului.
Ministrul Culturii, Andras Demeter, și-a anunțat demisia după apariția unei înregistrări audio publicate de publicația m2news, în care folosește un limbaj vulgar și afirmă, într-o relatare despre un dosar mai vechi privind achiziția Radio Chișinău: „Îmi bag p… în interesul național, pentru că eu sunt ungur”. Poftim, cultură!
Inițial, Demeter a declarat că nu își amintește să fi rostit aceste cuvinte și că va solicita o investigație pentru verificarea autenticității înregistrării, promițând că va demisiona dacă aceasta se dovedește reală. Între timp, presiunea publică a crescut, iar UDMR s-a delimitat de declarații și i-a cerut oficial să părăsească funcția.
Potrivit explicațiilor oferite ulterior de Demeter, afirmația făcea parte dintr-o povestire despre un episod petrecut în perioada în care conducea Societatea Română de Radiodifuziune, în contextul unei anchete privind cumpărarea Radio Chișinău. El a susținut că remarca a fost una anecdotică și ironică, menită să sublinieze importanța interesului național, nu să îl nege.
Totuși, conducerea UDMR a considerat că atât limbajul folosit, cât și impactul public al declarațiilor sunt incompatibile cu responsabilitatea unei funcții ministeriale, argumentând că acestea afectează încrederea în instituțiile statului și pot avea consecințe nedrepte asupra comunității maghiare din România.
O vizită la muzeu, un concert sau o activitate creativă precum pictura ar putea avea beneficii pentru sănătate dincolo de plăcerea momentului. Un studiu realizat de cercetători de la University College London, pe un eșantion de peste 3.500 de adulți, a descoperit că persoanele care participă frecvent la activități culturale și artistice prezintă semne ale unei îmbătrâniri biologice mai lente.
Analiza s-a bazat pe „ceasuri epigenetice”, instrumente care estimează vârsta biologică prin modificările chimice ale ADN-ului. Efectele au fost observate în cazul unor activități precum vizitele la muzee, participarea la spectacole, dansul, fotografia sau cântatul, fiind mai pronunțate în rândul persoanelor de peste 40 de ani.
Cercetătorii spun că arta și cultura pot contribui la reducerea stresului, îmbunătățirea echilibrului emoțional, stimularea relațiilor sociale și creșterea rezilienței psihice, efecte comparabile în unele privințe cu cele ale activității fizice regulate. Totuși, studiul nu demonstrează că aceste activități încetinesc direct procesul de îmbătrânire. Este posibil și ca persoanele care îmbătrânesc mai sănătos să fie cele care rămân active social și cultural.
Chiar și așa, concluzia cercetătorilor este că menținerea unei vieți sociale active, implicarea în experiențe culturale și stimularea constantă a minții contează dacă ne vrem sănătoși pe termen lung.
De un an și jumătate aduc arta și cultura mai aproape de tine prin Coolturalist. Dacă ți-a rămas în minte măcar un interviu, dacă te-a făcut să zâmbești sau să descoperi ceva nou, îți poți exprima recunoștința printr-o donație. Îți mulțumesc că mă citești! ❤️
La cea de-a 25-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (12–21 iunie 2026), TIFF – Transilvania International Film Festival aduce la Cluj-Napoca nume importante din cinemaul european și internațional. Actrița italiană Ornella Muti va fi omagiată cu Premiul pentru Întreaga Activitate și va susține un masterclass, marcând una dintre aparițiile centrale ale ediției aniversare. Publicul o va putea revedea și într-o proiecție specială a filmului „Swann in Love”, alături de Jeremy Irons, Alain Delon și Fanny Ardant.
Programul festivalului îi include și pe regizorul britanic Ben Wheatley și actorul Sam Riley, două nume reprezentative pentru cinemaul contemporan britanic. Wheatley vine cu noul său film „Bulk”, un SF independent cu Sam Riley și Alexandra Maria Lara în distribuție, în timp ce Riley își continuă parcursul eclectic de la roluri iconice precum Ian Curtis din „Control” până la producții hollywoodiene și filme de autor. TIFF promite, astfel, o ediție aniversară cu proiecții, masterclass-uri și evenimente speciale care aduc la Cluj unele dintre cele mai influente voci ale cinematografiei actuale. Programul integral aici.
Studioul Amazon MGM a anunțat lansarea unui nou program dedicat inteligenței artificiale, prin care încurajează creatorii de film să folosească instrumente AI în dezvoltarea de conținut. Sub numele „GenAI Creators’ Fund”, inițiativa a aprobat deja producția a trei seriale pentru copii – „Punky Duck”, „Diana Music Hunters” și „Cupcake & Friends” – dezvoltate într-un ritm mult accelerat față de procesele tradiționale din industrie.
Creatorii implicați vorbesc despre o schimbare radicală în modul de lucru, unele proiecte ajungând de la idee la aprobare în doar câteva săptămâni, în loc de ani. În timp ce reprezentanții Amazon MGM susțin că AI-ul ar putea crește numărul de locuri de muncă prin accelerarea producției și reducerea costurilor, anunțul a stârnit îngrijorări la Hollywood, unde mulți profesioniști se tem că tehnologia ar putea înlocui o parte din rolurile creative. Oficialii companiei admit totuși că tehnologia rămâne imperfectă și necesită atenție, pentru a nu înlocui gândirea critică a creatorilor.
De Arzoiu Beatrice:
Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter îngrijit cu drag. Îți mulțumesc! 😊
Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.
Ne recitim peste două săptămâni! 🌞
Abonează-te să primești în fiecare duminică calendarul evenimentelor culturale care se-ntâmplă în Cluj, în următoarea săptămână. Afli de ele cât încă te mai poți duce și scapi de FOMO. 😃
Coolturalist este newsletterul bilunar care-ți aduce noutăți relevante din cultură și artă, interviuri cu artiști și oameni talentați care au avut curaj să urmeze drumuri mai puțin bătătorite și recomandări de ce să mai citești, vezi, asculți sau încerci.
