Am primit recent „Împăcare pe Via Transilvanica”, cartea de debut a jurnalistei Anca Iosif, este povestea a peste 700 de kilometri parcurși singură, printr-o Românie pe cât de spectaculoasă, pe atât de reală: printre păduri și animale sălbatice, stâne și oi, sate și oameni, dar mai ales printre propriile frici, comparații, așteptări și blocaje.
Recunosc că n-am putut să mă abțin s-o încep de cum a ajuns la mine. Și bine am făcut, că-mi place la nebunie. Ce-i drept, mi-a intensificat dorul de munte și dorul de ducă, dar mă și înduioșează fiecare capitol citit. Îți las aici unul dintre multele citate pe care le-am subliniat și-n care m-am regăsit mai mult decât poate mi-aș fi dorit:
„Ei fac un copil, eu fac ce fac și-s cu rucsacul în spate. Ei se duc la all-inclusive; eu mă duc cu gândul la locuri mai puțin bătute. Ei își schimbă mașina, eu tot n-am permis. Ei știu cât să lase vinul la decantat, eu încă încerc să înțeleg dacă titlurile de stat sunt și de mine. Ne vedem, ne oglindim, eu cu impresia că sunt în urmă la viață, ei așteptând o poveste captivantă.”
Anul trecut am fost pentru prima oară la GrowthCon, dar n-am reușit să fiu atât de prezentă pe cât mi-aș fi dorit. Anul acesta, însă, abia aștept să fiu ochi și urechi în cele două zile pe care echipa GrowthCon ni le pregătește, pe 21 și 22 octombrie, la Cluj.
Mai ales că mă bucur mult de oamenii pe care i-au ales pentru scenă și workshopuri: Cristian China-Birta, Diana Catrina, Doru Șupeală, Roxana Hurducaș, Ștefan Asafti, Sonia Nechifor, Simona Oțel, Andi Daiszler, Adrian Ilovan, Alexandru Negrea, Matei Psatta și mulți alții.
Dar, dincolo de speakeri și de program, m-a făcut curioasă și ce se întâmplă în spatele unei conferințe de genul acesta: cine sunt oamenii care o construiesc, cum aleg speakerii, ce înseamnă să organizezi o astfel de experiență cu zeci de oameni implicați și, mai ales, ce rămâne după ce se termină evenimentul?
Mădălina Bejinariu, Head of Operations la GrowthCon, mi-a împărtășit viziunea din spatele conferinței și ce încearcă echipa GrowthCon să construiască dincolo de cele două zile ale evenimentului. Mai mult, în viața de zi cu zi este Marketing Manager la Hidronic și cofondatoare a ONG-ului EcoMind, care are ca misiune protecția naturii și a animalelor.
🎭 (de dat mai departe) Platforma de streaming a Teatrului Scala din Milano, LaScalaTV, a devenit gratuită începând cu 1 septembrie. Practic, oricine își face cont poate vedea, fără nicio taxă, întregul catalog al platformei: opere, balet, concerte, producții recente și spectacole istorice, dirijate în trecut de nume precum Claudio Abbado sau Riccardo Muti.
🖼️ (de vizitat) 11 expoziții pentru care merită să călătorești toamna aceasta în Europa.
🗣️ (de mers) Miguel Gane, românul devenit fenomen al poeziei de limbă spaniolă, vine la București cu spectacolul „Ce am lăsat între noi”, pe 16 septembrie, de la ora 19:30, la Teatrul Nottara.
🎥 (de văzut) Anthony Hopkins joacă în „Maserati: The Brothers”, un film despre începuturile mărcii italiene de automobile.
🔍 (de explorat) Casa-Atelier Ion Vlasiu din Bistra Mureșului, județul Mureș, se redeschide publicului pe 5 septembrie, cu acces liber, printr-o zi dedicată creației și memoriei artistului. Programul începe la 10:00, cu activități pentru copii, care vor descoperi atelierul și lucrările lui Vlasiu și vor participa la un atelier de modelaj în lut, iar de la 17:00 sunt programate muzică, poezie, dialoguri și prezentări despre universul său artistic și obiectele etnografice colecționate. Seara se încheie cu proiecția filmului Iarba verde de acasă.
🗓️ (de luat aminte) Autorii și editorii își pot înscrie cărțile în concursul Book to Screen până pe 2 octombrie 2026. Ajuns la cea de-a VI-a ediție, proiectul își propune să aducă în atenție opere literare contemporane cu potențial de ecranizare și să creeze întâlniri între autori, editori, regizori, scenariști și producători de film și televiziune. Organizat de MATCA, PRO TV și VOYO, Book to Screen este primul eveniment de acest tip din România și oferă un cadru pentru discuții despre drepturile de proprietate intelectuală și despre posibilitatea transformării unor povești din cărți în filme sau producții de televiziune.
🗞️ (de citit) Alex Baciu, despre capitala artei urbane din România: Patrimoniul nu poate fi protejat doar prin documente și clasificări.
„Cred că acest tip de spații semipărăsite, prin forma lor, imploră o ocupare involuntară de către noi, societatea civilă. La UZUC (Urban Zone of Unconventional Culture) se întâmplă printr-o mare intersecție de oameni, idei, artiști și comunități. În luna septembrie, fabrica devine un spațiu cu un statut de rezidențe artistice cu scopul de a defini, în același timp, ceea ce numim noi acest Muzeu Temporar, unde vezi artiști lucrând cu și în spațiu.”
🎶 (de ascultat) Molchat Doma – Клетка:
Timișoara a reușit să păstreze o parte din energia Capitalei Europene a Culturii și după 2023, iar unul dintre motive este schimbarea modului în care sunt finanțate proiectele culturale. Prin Centrul de Proiecte, orașul alocă anual peste 15 milioane de lei sectorului cultural independent – 17,5 milioane de lei în 2026 –, iar finanțarea este gândită să ajungă la proiecte diverse, în cât mai multe zone ale orașului. Un accent important este pus pe dezvoltarea publicului: proiectele trebuie să includă bani pentru comunicare, sunt încurajate parteneriatele între organizații, iar succesul este urmărit și prin date despre participanți. Rezultatul se vede în diversitatea evenimentelor și a oamenilor care ajung la ele, de la festivaluri mari la expoziții, tururi sau evenimente de cartier.
Pentru Ramona Laczkó-Dávid, care conduce Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, lecția pe care Timișoara o poate da altor orașe este că o scenă culturală nu se construiește din evenimente izolate, ci printr-o strategie pe termen lung și mecanisme de finanțare predictibile. Orașele au nevoie fie de o strategie culturală clară, care să fie legată de celelalte direcții de dezvoltare ale administrației, fie de un program cu obiective concrete, ideal de ambele.
La fel de importantă este expertiza oamenilor care construiesc această strategie, dar și implicarea comunității: candidatura Timișoarei la titlul de Capitală Europeană a Culturii a pornit dintr-o inițiativă civică, apoi a fost susținută de administrație și de parteneri. Modelul arată că schimbarea poate începe din comunitate, dar are nevoie de o administrație care știe să o susțină pe termen lung.
Noul sediu al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, MuTRA, a fost inaugurat pe 30 august, în Florești, județul Cluj, după o investiție de aproximativ 28 de milioane de euro. Clădirea are peste 11.000 de metri pătrați și include un spațiu expozițional de peste 2.000 mp, 10 laboratoare de restaurare și 10 depozite pentru patrimoniu, precum și săli pentru conferințe, educație muzeală, expoziții, cafenea și shop. Aproape 17 milioane de euro provin din fonduri europene prin PNRR, iar restul de la bugetul de stat. Muzeul nu expune încă obiecte originale: clădirea are nevoie de o perioadă de stabilizare a temperaturii și umidității pentru ca artefactele să poată fi aduse în siguranță. Până atunci, vizitatorii pot vedea „Fețele istoriei”, o expoziție multimedia bazată pe proiecții inspirate din colecțiile muzeului.
Unul dintre cele mai importante câștiguri este însă în spatele expozițiilor: MuTRA aduce 10 laboratoare moderne de conservare și restaurare, cu o suprafață totală de 766 mp, de aproximativ trei ori mai mare decât vechile spații ale muzeului. Laboratoarele sunt dotate pentru examinarea, restaurarea și documentarea obiectelor și includ echipamente precum microscoape, spectrometru XRF, mobilier tehnic specializat, sisteme de exhaustare și control al microclimatului. Muzeul va avea și o expoziție permanentă, care își propune să spună istoria Transilvaniei nu doar cronologic, ci prin relația dintre oameni, mediu și diferite epoci. Data deschiderii expoziției permanente nu a fost încă anunțată.
Opera Națională București vrea să își refacă prezența digitală și a scos la licitație un contract în valoare de 550.000 de lei, aproximativ 104.000 de euro, pentru un nou site și o identitate vizuală. Potrivit anunțului publicat, serviciile ar trebui să includă atât construirea platformei digitale, cât și un sistem unitar pentru organizarea și comunicarea conținutului artistic. Noul sistem ar trebui să fie administrat autonom de instituție și să îi permită să gestioneze mai coerent comunicarea online. ONB este o instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii, iar bugetul său provine de la stat.
Investiția vine în contextul unei comunicări publice care a mai generat controverse în ultimii ani. În ianuarie 2025, conducerea ONB a lansat o campanie despre „cum să ne îmbrăcăm la operă”, cu ținute de gală, în timp ce mari instituții internaționale au ales să relaxeze astfel de convenții pentru a atrage un public mai divers. În octombrie 2025, la Operă au fost expuse, într-o expoziție, stema Partidului Comunist Român și stema Republicii Socialiste România, chiar lângă biroul directorului adjunct, fără explicații despre contextul istoric al simbolurilor. Noul site și identitatea vizuală vor trebui, așadar, să contribuie la felul în care instituția comunică și se raportează la public.
Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) revine între 21 și 25 octombrie 2026 cu o primă listă de invitați care aduce la Iași autori importanți din literatura mondială. Printre aceștia se numără Paul Lynch, laureat al Booker Prize în 2023, scriitorul francez David Foenkinos, sociologul și autoarea iraniană Parinoush Saniee și bosniaco-americanul Aleksandar Hemon, co-scenarist al The Matrix Resurrections. Lor li se alătură scriitori din numeroase țări, precum Bulgaria, Canada, Turcia, Germania, Islanda, Norvegia, Ucraina, Italia și Marea Britanie, dar și zeci de autori români, între care Gabriela Adameșteanu, Lavinia Braniște, Filip Florian, Ioana Pârvulescu și Radu Paraschivescu.
Festivalul va găzdui întâlniri cu traducători din România și din alte țări, dar și un nou episod al turneului CELA – Connecting Emerging Literary Artists, dedicat autorilor și traducătorilor care lucrează în limbi mai puțin prezente pe piețele internaționale. Lista invitaților nu este încă definitivă: organizatorii anunță că vor urma și alte nume din literatură, jurnalism, artele spectacolului și management cultural.
curios lucru cum mi-a revenit vocea în salonul ăsta gălăgios și steril
fiecare picătură de sânge care ajunge-n venele mele e un imbold la viață
în ultimele zile, înainte să ajung la spital, glasul mi-era stins
orice mișcare presupunea un efort supraomenesc
până într-o zi când am căzut și n-am mai știut de mine
viața nu mi-a dat de ales
n-am făcut altceva decât să încasez și să-ntorc și celălalt obraz
fie că a fost vorba de o palmă dată de soț, fie că era o palmă de la soartă
m-am rupt în două lucrând la câmp și-n comunism și după
aproape m-am frânt la fiecare naștere
am crescut cinci băieți și m-am uitat pe mine
am spălat picioare de bărbat alcoolic și-am învățat să strâng din dinți
și să tac, că „o femeie trebuie să răbde și să-i facă pe plac bărbatului”
m-am mințit singură că va durea mai puțin dacă mă supun
dacă am grijă să nu lipsească tocana cu mămăligă la cină
și îndur cu sufletul ferfeliță să-mi văd copiii snopiți în bătaie fără niciun motiv
am încasat tot ce s-a putut în 76 de ani
și încă nu s-a terminat
știu cum sună, dar dacă privești prin ochii mei
o să înțelegi de ce e mai multă tihnă-n patul de spital decât e uneori acasă
mă învinovățesc adesea că ceva n-am făcut bine
de-am ajuns să gătesc, să spăl și să strâng după bărbați și la vârsta asta
o parte dintre copii nu mi s-au dat jos de pe umeri niciodată
drumul ăsta e tot mai anevoios și plin de hârtoape
bine că vocile din salon și acest du-te-vino continuu al asistentelor
îmi acoperă fluxul gândurilor
cum vă simțiți, aveți nevoie de ceva?
aș avea nevoie să nu mă mai întrebe nimeni ce mâncăm azi sau unde îi e cămașa
să nu mai fie niciun animal de hrănit, nicio grădină de curățat, niciun vas de spălat
să am răgaz să-mi trag sufletul după o viață de mers târâș și dat din coate
să fiu întrebată dacă am nevoie de ceva
asta mi-a lipsit cel mai mult în anii ăștia
să pot spune, măcar o dată, da, am nevoie de ceva
***
Alte poezii scrise de mine găsești aici.
Dr. Carina Popovici, absolventă de Fizică la București și doctor în fizică teoretică la Universitatea din Tübingen, a ajuns să folosească inteligența artificială pentru o problemă la intersecția dintre știință și artă: identificarea operelor false. În 2019, a fondat în Elveția Art Recognition AG, pornind de la cazul falsificatorului Wolfgang Beltracchi și de la întrebarea dacă un model poate învăța „mâna” unui artist. Compania antrenează modele pe opere autentificate și le folosește ca un al patrulea strat de verificare, alături de ochiul expertului, proveniență și analizele de laborator. Metoda a fost publicată și evaluată academic, iar compania lucrează astăzi cu muzee, case de licitații, asigurători, colecționari și avocați. O analiză pornește de la 2.000 de franci elvețieni, iar un raport complex poate ajunge la 10.000 de franci.
Pentru Carina, AI-ul nu înlocuiește expertiza umană și nici nu poate oferi certitudine absolută, ci adaugă un instrument care poate compara simultan o lucrare cu mii de referințe și poate oferi un rezultat reproductibil. Un exemplu este o licitație organizată la Zürich în 2024, unde trei lucrări analizate de Art Recognition – printre care o acuarelă atribuită Mariannei von Werefkin – au fost vândute, acuarela obținând 15.000 de franci, peste estimarea maximă. Înainte de a ajunge în lumea artei, Carina Popovici a lucrat în cercetare și analiză financiară de risc, iar spune că cele trei domenii au în comun aceeași întrebare: nu „ce cred eu?”, ci „ce pot demonstra și cum poate altcineva verifica?”.
NOD – International Literary Rights Festival revine la Brașov între 24 și 27 septembrie 2026, pentru a doua ediție, cu tema „Building Communities“. Organizat de Reading is Cool și MATCA, NOD își propune să creeze punți între literatură, teatru și film, dar și între profesioniști, creatori și public. „Building Communities“ vine, de altfel, din propria poveste a festivalului, născut din comunități de cititori și oameni care au construit în jurul culturii spații de întâlnire și dialog.
Ediția din acest an va aduce în discuție cluburile de lectură, inițiativele culturale independente și proiectele care folosesc arta pentru a produce schimbare în societate. Vor fi conversații despre accesibilizarea culturii, noile forme de consum cultural și felul în care poveștile pot crea sentimentul de apartenență, inclusiv despre accesul persoanelor cu deficiențe de vedere la cultură și rolul audiobookurilor. Pentru organizatori, miza festivalului este una cât se poate de actuală: într-o perioadă în care avem nevoie tot mai mult să ne simțim parte din ceva, cultura poate fi unul dintre locurile în care oamenii se întâlnesc, se ascultă și construiesc împreună.
Pe 4 și 5 septembrie, Harta Literară a ajuns la Iași, unde lansarea platformei a fost urmată de un tur literar ghidat de scriitorul Florin Lăzărescu. Timp de aproximativ două ore, participanții au explorat orașul prin povești, amintiri și întâmplări, fără un traseu turistic prestabilit. Harta Literară cartografiază locuri din orașe legate de cărți, autori și istoria literaturii, dar și librării, biblioteci, cafenele și alte spații culturale. După București, Brașov și Timișoara, Iașul este astfel cel mai nou oraș inclus în rețeaua națională a proiectului.
Următoarea oprire este Chișinău, pe 6 și 7 septembrie, primul oraș din afara României inclus în Harta Literară. Pe 6 septembrie, de la ora 16:00, scriitoarea și jurnalista Paula Erizanu va ghida un tur literar prin oraș, de la Aglaia la literatura contemporană, iar pe 7 septembrie, de la ora 16:00, Biblioteca Națională a Republicii Moldova găzduiește lansarea oficială a hărții. Participarea la tur este gratuită, însă locurile sunt limitate și este necesară înscrierea.
De doi ani aduc arta și cultura mai aproape de tine prin Coolturalist. Dacă ți-a rămas în minte măcar un interviu, dacă te-a făcut să zâmbești sau să descoperi ceva nou, îți poți exprima recunoștința printr-o donație. Îți mulțumesc că mă citești! ❤️
Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter îngrijit cu drag. Îți mulțumesc! 😊
Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.
Ne recitim peste două săptămâni! 🌞
Abonează-te să primești în fiecare duminică calendarul evenimentelor culturale care se-ntâmplă în Cluj, în următoarea săptămână. Afli de ele cât încă te mai poți duce și scapi de FOMO. 😃
Coolturalist este newsletterul bilunar care-ți aduce noutăți relevante din cultură și artă, interviuri cu artiști și oameni talentați care au avut curaj să urmeze drumuri mai puțin bătătorite și recomandări de ce să mai citești, vezi, asculți sau încerci.
